Transnistria stiri: 1445
Preşedintele stiri: 4068

«Jaful secolului»: anti-recorduri noi

19 iun. 2023,, 18:05   Analitică
13731 0

Pe parcursul lunii iunie, sentința de condamnare a politicianului și oligarhului fugar Ilan Șor poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiție.

În Moldova se contează pe aceea, că autoritățile Israelului vor fi receptive și-l vor extrăda pe Șor, care a fost condamnat la 15 ani de pușcărie, pentru ca acesta să-și ispășească pedeapsa pe teritoriul republicii. Pe agendă se află și chestiunea despăgubirii prejudiciului de 5,3 mlrd. de lei, care urmează a fi confiscați în baza verdictului instanței.

De altfel, acesta este doar unul din cele 70 de cauze conexe din dosarele privind frauda bancară, în care pe post de acuzați figurează 55 de persoane. Experții și comentatorii își exprimă neliniștea privind rambursarea prea lentă a banilor: cu asemenea ritmuri, pentru a întoarce miliardul furat va fi nevoie de secole întregi. Între timp, dacă ținem cont de procentele la creditele luate pentru acoperirea găurii formate după «jaful secolului», suma totală se apropie de 40 mlrd. de lei.

Rolul decisiv al «grupului Șor»

Materialele anchetei și verdictul instanței în dosarul Șor reflectă principalele scheme, cu ajutorul cărora s-a produs «jaful secolului». Procuratura și instanța îi atribuie lui Ilan Șor, precum și persoanelor și companiilor afiliate lui – așa numitului «grup Șor» – unul dintre rolurile-cheie în manipulările la scară largă a mijloacelor bănești din băncile jefuite. «Grupul Șor» controla implicit deciziile importante care erau luate în cele trei bănci, inclusiv privind eliberarea «creditelor» unor companii interconectate, care nu intenționau să le mai ramburseze. «Grupul Șor» a creat o rețea de companii prin care mijloacele primite erau scoase și spălate, tot el a obținut o parte semnificativă din mijloacele furate.


În sentința de condamnare, emisă de Curtea de Apel Chișinău, se arată că în perioada 5 - 24 noiembrie, 2014 Banca de Economii (ВЕМ), Banca Sociala și Unibank au oferit mai multor companii administrate de un grup de persoane credite nerambursabile în sumă totală de cca 4 mlrd. de lei. Ulterior, companiile debitoare au transferat mijloacele creditate în conturile unor firme offshore, deschise în banca letonă Privatbank și administrate de același grup, în scopul încheierii unor contracte fictive privind comercializarea mărfurilor.

«E de menționat, că în timpul anchetei penale, precum și a cercetării judiciare, s-a demonstrat: companiile utilizate în tranzacțiile frauduloase erau administrate de Ilan Șor, prin intermediul unor persoane care de facto nu erau beneficiari, doar camuflau beneficiarul real. Mai mult, probele demonstrează că aceste companii nu desfășurau o activitate comercială reală, fiind folosite doar pentru fura mijloacele (în special, companii – rezidente, adică înregistrate în Moldova), și a legaliza banii delapidați (în special, companii – nerezidente,înregistrate preponderent în marea Britanie și cu conturi bancare deschise Letonia)», - precizează verdictul.

Materialele dosarului conțin și exemple concrete. Astfel, în noiembrie, 2014 au primit credite așa companii, ca Caritas Group, Danmira, Voximar-Com, Davema-Com și Contrade. Ele au format față de Banca de Economii o datorie în sumă totală de 13,7 mlrd. de lei, care practic nu era acoperită de lichidități. Pentru a tăinui deficitul existent la ВЕМ, între 25 și 26 noiembrie Banca de Economii și Banca Sociala au efectuat un șir de operațiuni bancare, recunoscute ulterior ca fiind fictive.

Instanța nu a fost de acord cu poziția avocaților, care susțineau că datoriile au fost închise de alte companii. «Argumentele apărării cum că companiile Voximar-Com, Dracard, Provolirom și Caritas Group, de facto administrate de Ilan Șor prin intermediari, ar fi rambursat Băncii de Economii toate creditele eliberate în perioada numită, nu s-au confirmat, fiind infirmate de un șir de probe obținute legal în cursul procesului penal », - subliniază Curtea de Apel.

Problema confiscării nu este închisă

Din materialele dosarului reiese, că organele de drept dispun de date despre cum au fost cheltuiți banii furați din băncile moldovenești. Cu documente și extrase bancare, procurorii au demonstrat calea parcursă de fluxurile financiare. O parte din bani s-a întors în Moldova și a fost folosită în interesul complicilor implicați în mașinațiile bancare.

În rezultatul examinării cauzei la Curtea de Apel, a fost recunoscută în totalitate cererea civilă a Băncii de Economii: conform deciziei judecătorești, Șor trebuie să achite cca 5,3 mlrd. de lei. Din spusele unuia dintre avocați lui Ilan Șor, apărarea insista pe cel puțin reducerea sumei indicate în sentință. Acesta crede că apărarea a demonstrat în instanță , că «dacă a și fost un prejudiciu, el constituie 2,6 mlrd. de lei». Dar instanța nu a fost de acord cu afirmația avocaților cum că mărimea prejudiciului a fost majorată de două ori.

Conform deciziei Curții de Apel Chișinău, activele condamnatului, sechestrate anterior, urmează a fi confiscate. Între timp, nu este clar despre care proprietăți în sumă de 5,3 mlrd. de lei poate fi vorba. Avocații menționează, că Șor nu dispune de active în această sumă. Acum un an, Centrul Național Anticorupție anunța că autoritățile au sechestrat proprietățile lui Șor pe teritoriul Moldovei în sumă de 1,5 mlrd. de lei.

Veronica Dragalin, șefa Procuraturii Anticorupție, preciza în mai, 2023 că de facto suma este și mai mică. La moment, este pus sechestru pe 1,36 mlrd. de lei din cele 5,3 mlrd. Au fost sechestrate avioane, imobile, mijloace de transport și acțiuni care aparțin lui Ilan Șor. «Este vorba despre bunuri , apartenența cărora a fost dovedită de oamenii legii, chiar dacă acestea erau înregistrate pe alte persoane», - spune procuroara. Potrivit ei, acum ВЕМ poate întreprinde măsuri privind confiscarea sumei de 1,36 mlrd. de lei în folosul Băncii Naționale. Cu privire la restul sumei – cca 4 mlrd. de lei – investigațiile privind stabilirea activelor continuă.

70 dosare penale, 55 de figuranți

Desigur, Șor nici pe departe nu este unicul participant la scenariul fraudei. Potrivit Veronicăi Dragalin, șefa Procuraturii Anticorupție, au fost implicate zeci de alte persoane, care pe atunci ocupau funcții publice. Materialele anchetei îl indică, printre principalii beneficiari ai «jafului secolului», pe Vladimir Plahotniuc, care la fel se ascunde peste hotare. Azi Plahotniuc este figurantul mai multor dosare penale, care țin de furtul miliardului

În linii mari, dosarul fraudei bancare conține peste 70 de episoade legate între ele. Conform acuzării, gruparea criminală organizată, în frunte cu Vladimir Plahotniuc, era formată din mai multe GCO, una dintre care era condusă de Ilan Șor. De facto, prin intermediari acesta controla Unibank, Banca Socială și Banca de Economii.

În dosarele penale, deschise de procurori pe «jaful secolului», figurează azi 55 de inculpați, printre care un șir de demnitari suspuși. Printre aceștia, procurorul Octavian Iachimovschii îl numește pe fostul guvernator al Băncii naționale Dorin Drăguțanu,și pe adjuncții lui, Emma Tăbîrță și Ion Strurzu. Acestora li se incriminează complicitatea la fraudă prin abuz în serviciu. În aprilie, 2023 în judecată a fost trimis dosarul care o acuză pe Emma Tăbîrță. Sturzu și Drăguțanu au ajuns pe banca acuzaților anul trecut.

Pretenția de bază față de conducerea de atunci a Băncii Naționale este înlăturarea obstacolelor și oferirea instrumentelor necesare pentru delapidarea banilor din trei bănci moldovenești. BNM a aprobat în conducerea lor persoane asociate grupului infracțional organizat al lui Ilan Șor. Deși înțelegea natura acelor acțiuni, regulatorul nu a intervenit în activitatea acestor bănci. În rezultat, escrocii au reușit să delapideze miliarde de lei, dintre care o parte a fost legalizată în țară, alta – scoasă peste hotar.

«În ultimul an și jumătate, noi am trimis în judecată dosarele pornite împotriva a 14 persoane cu anumite funcții, care în opinia noastră au implicații în furtul miliardului. Toate dosarele se află la diferite etape de examinare», - spune procurorul Octavian Iachimovschii, care conduce grupul de anchetă. Din spusele sale, toți figuranții au fost învinuiți de complicitate la fraudă în componența unui grup infracțional, folosind funcția lor oficială. Li se incriminează și legalizarea veniturilor din infracțiune, făcută de un grup de persoane la o scară deosebit de mare, folosindu-se de funcția lor publică.

«Suma totală se apropie de 40 mlrd. de lei»

Între timp, experții semnalizează că viteza rambursării miliardului furat s-a redus semnificativ. În decursul anului trecut chiar a lipsit un progres vizibil. Din contra, conform Ministerului finanțelor, volumul rambursării s-a redus de aproape două ori. Astfel, dacă în a. 2021 cele trei bănci aflate în proces de lichidare din a.2015, au acumulat ceva mai mult de 145 mln. de lei, atunci în a. 2022 – doar 75,9 mln. Așa a fost depășit anti-recordul anului precedent.

Conform datelor oficiale, la începutul a. 2023 valoarea activelor întoarse de cele trei bănci era de cca 2 821,6 mln. de lei, cea mai mare parte revenind titlurilor executorii, procedurilor de insolvabilitate și executării silite ce ține de împrumuturi.

Expertul economic Veaceslav Ioniță scrie pe pagina sa de socializare, că actualul indicator al rambursării banilor este cel mai jos. Din spusele sale, cu miliardul furat nu se întîmplă nimic: «El stă bine-merci acolo unde stă și nimeni nu-l deranjează ». Iar despre banii care conform autorităților au fost rambursați, Ioniță spune că ei nu fac parte din mijloacele delapidate.

Pe de altă parte, la începutul a. 2023 cele trei bănci au acoperit 2,75 mlrd. de lei din creditele de urgență în sumă de 14,12 mlrd. de lei, garantate de stat și oferite BNM în perioada noiembrie, 2014 – octombrie, 2015. Deci, urmează a fi rambursate încă cca 11,37 mlrd. de lei. Dacă rambursarea miliardului va continua în acest ritm, va fi nevoie de sute de ani.

Amintim, că după ce la finele lui noiembrie, 2014 a devenit cunoscut furtul a peste un miliard de dolari din trei bănci moldovenești, BNM le-a impus o administrare specială. După care a fost luată decizia privind lichidarea lor – acest proces mai durează și azi. Tot atunci BNM le-a acordat acestor bănci credite garantate de stat, în suma care a fost furată, adică cca 14 mlrd. de lei. Autoritățile explicau atunci, că scopul era neadmiterea panicii pe piața bancară.

Guvernul nu putea da BNM o sumă așa de mare imediat, de aceea, pe seama datoriilor, a emis și transmis BNM valori mobiliare de stat în sumă de 13,3 mlrd. de lei cu 5% pe an, pe care s-a angajat să le stingă în decurs de 25 de ani. Acești bani autoritățile le-au trecut la categoria datorii publice. Se preconiza, că împreună cu procentele pentru 25 de ani această sumă va alcătui 24,5 mlrd. de lei.

Veaceslav Ioniță menționează, că autoritățile contractează noi credite pentru a deservi creditul luat pentru acoperirea găurii formate după «jaful secolului». El subliniază, că numai în anul trecut, doar pentru a achita procentele pentru primul credit, Moldova a făcut alte împrumuturi, la 22-24%.

Potrivit lui, în prezent numai în formă de procente anual se achită 2,5 mlrd. de lei. Deoarece guvernul obține credite la o rată foarte înaltă, vor trebui rambursate nu 13 mlrd. de lei, nici 25 mlrd., cum se preconiza inițial, da cca 40 mlrd. «Noi am luat un împrumut. Întoarcem împrumutul, procentele și mai achităm și procentele pentru alte împrumuturi, luate pentru a achita procentele primului împrumut. Și suma totală se apropie de 40 mlrd. de lei», - a calculat expertul.

«Le cunoaștem bine numele»

Ex-premierul Vlad Filat crede că dosarul penal privind «jaful secolului» nu va fi finalizat, deoarece «nimeni nu o dorește ». Potrivit lui, « aceiași procurori și judecători se mai află în sistem, și ei nu doresc finalizarea cauzei, căci vor fi trași la răspundere ». Filat atenționează asupra revenirii în Moldova a fenomenului migrației politice, care în opinia sa este alimentată cu bani din miliardul furat. El crede că din aceiași sursă provin și mijloacele pentru organizarea protestelor antiguvernamentale.

Ex-premierul critică autoritățile pentru inacțiune și spune că aproape doi ani de aflare a PAS la putere este un termen rezonabil pentru a face ordine în acest sens. «Banii au început să circule foarte intens. La Chișinău, vedem cum deputații migrează, aceeași migrare are loc și în teritoriu. Instituțiile statului nu au fost în stare să nimicească această schemă frauduloasă cu bani. Avem Serviciul Informații și Securitate, avem poliție, dar nu se întîmplă nimic », - spune ex-premierul.

Fostul vice-spicher al parlamentului Alexandru Slusari vorbește despre lipsa voinței politice de a-i trage la răspundere pe cei care se fac vinovați de frauda bancară și oferirea garanțiilor de stat, iar procuratura, în opinia lui, nu ia măsuri suficiente și eficiente pentru a finaliza ancheta. «Cunoaștem numele lor, la fel și faptul că ei au încălcat legea și au emis aceste garanții, ce contravin normelor legale. Pentru mine este un mister de ce acești oameni încă nu au fost trași la răspundere ?» - se întreabă Slusari.

În opinia experților, de regulă revenirile publice periodice la tema strategiei rambursării miliardelor furate se fac pentru a apăra autoritățile în fața opiniei publice. De aceea un șir de experți și reprezentanți ai societății civile deseori se îndoiesc de independența instituțiilor care anchetează frauda bancară, și bănuiesc că acestea participă la niște jocuri politice. Mulți mai atrag atenție și vitezelor diferite, cu care diverse persoane-s condamnate în dosarele care țin de «jaful secolului», și cred că și aceasta vorbește despre niște dedesubturi politice.

Victor Suruji

5
4
0
1
23

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

La ce vor duce modificările la Codului Penal privind extinderea noțiunii de ”trădare de patrie”?