Foamea mondială și războiul pentru hrană – o teoriei a conspirației sau un scenariu real?

În Occident vacile au fost învinuite de poluarea aerului, în Franța sunt tăiate podgoriile, iar în Moldova - reduse plantațiile de păpușoi... Unii vor spune că este vorba despre evenimente aparte, fără o legătură între ele, alții vor vedea aici realizarea unui plan bine pus la punct.

Problema acută a apei dulci

Acum un an pe segmentul francofon al Internetului a apărut un video uluitor, în care Peter Brabeck-Letmathe, directorul general Nestlé, susținea că apa nu este un drept al omului și trebuie să fie privatizată și controlată de elită. Are sens să plecăm urechea la spusele șefului Nestlé, cea mai mare corporație mondială de producere a produselor alimentare, mai ales în contextul foamei proiectate de «autorii discursului» pentru anii imediat următori.

Despre aceea, că spre a. 2030 problema apei potabile poate deveni cea mai importantă pentru omenire, se vorbește demult de la tribunele înalte. Potrivit OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) ), către a. 2030 în zone cu deficit de resurse acvatice vor trăi 47% dintre oameni. Conform raportului comunității americane de informații, către a.2040 resursele acvatice ale planetei se vor epuiza în așa măsură, că omenirea se va confrunta cu o lipsă acută de apă potabilă.

Apa este legată direct și trainic de o altă resursă vitală a omului – hrana. Că doar agricultura consumă cca 70% din apa dulce obținută anual de oameni. Iar cca 99% din hrană oamenii o obțin din tot ce crește în sol. În rapoartele Băncii mondiale privind amenințările ecologice în adresa producerii globale de hrană se spune, că aceasta este în pericol din cauza practicilor agricole, care provoacă degradarea solurilor, secarea acviferelor, poluarea bazinelor acvatice și pieirea speciilor biologice. Una dintre consecințe este faptul, că terenurilor agricole le este tot mai dificil să asigure cu hrană populația în creștere a planetei. Acesta este concluzia Băncii mondiale.

Deci, este mare probabilitatea ca viitoarele conflicte armate, indiferent de pretextul lor, să aibă ca scop anume deținerea resurselor de apă.

Decizii stranii

Analiștii serioși susțin într-un glas: prețurile produselor alimentare vor crește mereu. Iarna trecută, creșterea multiplă a prețului pentru gaze în UE și Britania nu doar a actualizat discuțiile despre oportunitatea așa numitei «tranziții verzi» în energetică, dar a creat și situația de păsuire a crizei alimentare. Majorarea prețului gazelor naturale provoacă majorarea costurilor de producere a îngrășămintelor, și deci fermierii vor fi nevoiți ori să introducă în prețul viitoarelor produse îngrășămintele mai scumpe, ori să renunțe la folosirea acestora. Ceea ce înseamnă o scădere a fertilității, apariția deficitului de alimente și din nou – majorarea prețurilor lor.

S-ar părea – cu aceste pronosticuri îngrijorătoare, fiecare stat trebuie să-și păstreze din răsputeri ramura agrară. De facto, realitatea este exact inversă.

Iată doar unele evenimente de ultimă oră. În rezultatul căderii vînzărilor, vinificatorii Franței au acumulat surplusuri de produse. Ministerul agriculturii republicii și UE vor aloca €200 mln. programului de sprijinire, care prevede nimicirea vinului și achitarea compensațiilor pentru tăierea podgoriilor.

Apare întrebarea: să fie aceasta prima criză a vinificatorilor Franței din ultimii 200 de ani? Și anterior, în cazuri similare, ei tot începeau să taie podgoriile? Sau asta se face anume acum?

Și a doua informație, tot din Franța. În august, la Paris s-a desfășurat un protest cu bicicletele împotriva creării rezervoarelor de apă pentru irigarea terenurilor agricole. Ecologiștii locali își exprimă nemulțumirea privind proiectul de creare, iarna, a unor mari rezervoare artificiale de apă pentru irigarea terenurilor agricole vara, în perioadele de secetă, care devin tot mai frecvente. Fermierii spun că acest proiect va ajuta gospodăriile lor să supraviețuiască în condițiile schimbărilor climatice care au loc

Proteste îndreptate spre nimicirea agriculturii, după nimicirea vinificației? Dacă cineva dorește să distrugă Europa, îi reușește de minune.

«De vină este combustibilul fosil»

Istoricul, publicistul Serghei Peresleghin este convins, că criza globală a alimentelor este doar o parte a proiectului de reducere a populației planetei. Argumentele în apărarea acestei poziții el le-a expus într-un interviu video.

«Să vedem, ce forțe sociale beneficiază », - propune Peresleghin. În opinia sa, discuțiile despre încălzirea globală au ca scop anumite acțiuni. Care anume?

«Noi din nou ne ciocnim de contradicția clasică între proiectul de dreapta și cel de stînga al dezvoltării lumii, în care proiectul de stînga spune că viitorul trebuie să fie pentru toți sau pentru nimeni, iar cel de dreapta – că nu toți au dreptul la viitor. Așa că cel de dreapta mereu ajunge la necesitatea reducerii populației », - spune istoricul. El susține, că tot felul de sfaturi privind reducerea populației, feminismul, LGBT – întreaga zonă asociată cu distrugerea interacțiunii normale firești a sexelor și nașterea copiilor – în lumea occidentală totul a început mult înainte de discuțiile serioase privind încălzirea globală. «Deja în anii 70 vedem primele elemente ale acestor acțiuni, iar la începutul anilor – 90 exista deja un sistem multilateral dezvoltat. El includea totul, și educația preșcolară timpurie, și infrastructura dezvoltată », - amintește Peresleghin.

El menționează, că aici se vede perfect politica de reducere a numărului de locuitori ai planetei. Această politică a trecut prin trei etape de bază. Prima – măsurile de limitare a natalității în țările în curs de dezvoltare, dar principalul - impactul informațional. Este conceptul crizei ecologice, pe atunci în versiunea poluării mediului, precum și toate acțiunile media, care vizează reducerea natalității.

«Către mijlocul anilor 90 a devenit clar, că impactul mediatic se manifestă îndeosebi în țările dezvoltate – acolo unde se citește, se ascultă posturile de radio, se vizionează programe TV și filme, unde este dezvoltată infrastructura de influențare a tinerei generații. Anume acolo s-a redus drastic natalitatea și, respectiv, a sporit mortalitatea », - spune publicistul.

El atrage atenție faptului, că în țările în curs de dezvoltare nu s-a produs nimic asemănător, acolo din contra are loc creșterea sporită a populației. S-a dovedit, că în aceste țări propaganda dată nu influențează formatul tradițional al familiei.

«Și iată că în anii 90 apare prima versiune a ideii privind încălzirea globală. Și anume – «De vină este combustibilul fosil». Adică, petrolul, gazele și cărbunele. Chiar și în ultimul timp anume acest gen de influență era principalul, și în jurul lui se dădea lupta de bază». Peresleghin include aici ideea renunțării la automobile și trecerii la electromobile, ideea renunțării la gazele ieftine în Germania și trecerea ei la energetica scumpă, aceleași ieșiri publice ale Gretei Tunberg. Tot atunci, crede el, a început dezvoltarea «energeticii verzi», investirea unor bani enormi în ea.

Din spusele lui, «energetica verde» în cel mai bun caz poate asigura existența unui miliard, suportabil – a două miliarde, iar la nivelul sub existenței – poate, a trei miliarde de oameni.

«Respectiv, ideea principală era reducerea cam de două ori a populației planetei. Din contul renunțării la energia hidrocarburilor și, de menționat, a celei atomice. Deși aici logica nu este înțeleasă definitiv, căci energia atomică nu produce gaze cu efect de seră, - este nedumerit Peresleghin. – Oricum, ea a fost recunoscută «dăunătoare pentru ei efectul de seră».

«Vacile poartă întreaga vină»

Așa dar, cu energia s-a lucrat, și anume în această perioadă, în anii 20 ai secolului actual, a apărut etapa a treia a acestei politici, care în opinia istoricului este mult mai interesantă.

«Aici nu se mai vorbește despre energetică. Exemplul Germaniei începe să-i îngrozească pe industriașii întregii lumi. Pentru că țara, care mereu a fost simbolul economiei europene, a ajuns în picaj economic, și ieșire din el nu se vede. Toți încep să înțeleagă, că renunțarea la combustibilul fosil este o lovitură puternică asupra țărilor dezvoltate. Iar țările dezvoltate, desigur, și-ar dori ca reducerea populației să aibă loc în special în țările în curs de dezvoltare », - își dezvoltă ideea autorul.

Iar aceasta, concluzionează el, înseamnă necesitatea acută de a schimba politica: «Și noi vedem aceste schimbări. La începutul anilor 20 au pornit discuțiile despre faptul, că nu СО2, da СH4, adică metanul este principalul gaz de seră, mult mai periculos ca СО2, și anume el trebuie redus. După care pe neașteptate se descoperă sursa principală de metan – bovinele ».

Și apare o cu totul altă schemă! Așa numita «Inițiativa agricolă», sub care au semnat deja 13 țări, inclusiv Argentina și Australia, principalii producători agricolo mondiali. «Sensul acestei «inițiative», - explică Peresleghin, - este că pentru a reduce emisiile de СH4 trebuie să fie reduse bovinele, apoi și toate celelalte dobitoace, și desigur - producerea îngrășămintelor și în general agricultura, inclusiv cultivarea plantelor. Toate acestea, la fel, influențează producerea metanului. Deci, agricultura trebuie redusă la minim, iar în ideal – distrusă definitiv ».

«Mai groaznic ca toate la un loc»

Deci, în opinia lui, prima etapă, desfășurată în anii 70 -90, a fost încercarea de a reduce populația la nivelul societății post-industriale. Măsurile mediatice, limitarea natalității, propaganda LGBT, libertatea femeii, etc.

«Următoarea etapă (primele două decenii ale secolului nostru) - reducerea populației prin renunțarea la măsurile de consum post-industrial și trecerea la cel industrial timpuriu. Dar ceea ce se face în prezent este o încercare de a reveni la trecutul foarte îndepărtat. Dincolo nu de faza industrială, ci de cea tradițională. Dincolo de neolitic. Și de a restabili cumva formatele mezolitice de consum. Da, desigur, ele vor fi mezolitice pentru o foarte mică elită. Pentru ceilalți asta va fi consumul insectelor și a masei condițional biologice de drojdii, însă mișcarea va fi anume în această direcție », - concluzionează dezamăgitor istoricul.

«Evident, nu toți vor să reducă cultivarea plantelor, dar trebuie să înțeleagă că în agricultură creșterea animalelor și a plantelor sunt legate reciproc, dacă distrugem zootehnia, inevitabil distrugem și cultivarea plantelor. Așa că este vorba anume despre distrugerea agriculturii, și astfel – a structurii neolitice a civilizației», - cugetă el în continuare.

«Te temi să crezi la ce nivel vor să reducă populația. Pentru că dacă începutul fazei industriale, adică tradiționale, este un miliard de oameni, și dacă vrem să revenim la mezolitic – în jur de zeci de milioane de oameni, în cel mai bun caz – o sută de milioane. Asta înseamnă nimicirea de facto a 95% din populație.

Desigur, este chiar îngrozitor! Este plecarea în formatul pre-civilizație al existenței omenirii, înainte de apariția primelor civilizații ». Nici autorul materialului pe care îl citiți acum nu prea înțelege dacă în această lume viitoare se va găsi loc pentru noi…

Chiar va exista așa ceva ? Peresleghin crede că nu – este ceva imposibil. Dar o lovitură, în urma căreia pe planetă producerea de cereale se va reduce cu 20-25%, iar a produselor animaliere – de două ori, este absolut reală în perspectiva deceniului următor, - este convins el. Ceea ce va însemna o foame colosală, inumană în țările Lumii a Treia, o luptă colosală pentru hrană. Iar o parte dintre țările, pe care noi tradițional le considerăm din Lumea a Treia, demult dețin deja arma nucleară. Respectiv, aceasta va fi însoțită și de războaie foarte serioase.

«Dacă tot ce a fost anterior era un complot groaznic împotriva omenirii, acest stadiu nou este mult mai îngrozitor ca toate la un loc », - spune istoricul. El propune, ca răspuns la formarea ligii din 13 țări care luptă cu emisiile de metan, să fie formată liga țărilor care respectă caracterul neolitic al civilizației și înțelegerea faptului, că pentru a supraviețui avem nevoie de agricultură.

«Acest lucru trebuie făcut la nivelul statului, - crede Peresleghin. – Acest lucru trebuie să fie sfințit de Patriarh, iar în ideal - și de Papa Francisc. Este un subiect important, pentru că nici una dintre ramurile credinței creștine nu poate ignora a acțiune diavolească, cum este complotul pentru nimicirea omenirii și moartea înfometată a miliardelor de oameni ».

El mai propune, după crearea acestei ligi, o adresare peste capul guvernelor către agricultorii, proprietarii de ferme din toate celelalte țări cu propunerea de a adera la această ligă. «Crearea unei asemenea ligi ar fi un pas foarte pozitiv din punctul de vedere al omenirii și al viitorului », - spune istoricul în încheiere.

O gustare mondială

În ce măsură acest scenariu alarmant ne poate atinge nemijlocit pe noi? Din datele Biroului național de statistică, importurile de produse alimentare în Republica Moldova sporesc. Deși țara noastră încă mai este considerată una agrară, producerea locală nu mai este suficientă pentru aprovizionarea populației.

În a. 2021 în Republica Moldova producerea totală de fructe a fost de cca 900 mii de tone. Dar țara noastră a importat peste 430 mii, cam cu 20 % mai mult ca în a. 2020 .

În condițiile crizei energetice, iarna cheltuielile de producere se majorează, de aceea Republica Moldova importă fructe și legume din Turcia, - a explicat Vladimir Bolea, ministrul agriculturii și industriei alimentare, în emisia postului Rlive. El a susținut, că unele mărfuri de import au prețuri mai mici ca cele de pe piața internă

«În Republica Moldova piața, și însăși Republica Moldova – nu este Coreea de Nord. Noi nu avem un stat totalitar. Noi avem o piață liberă. Să nu uităm, că 89,5% din tot ce produce Republica Moldova, merge la export. Orice măsură de restricție din partea noastră, în orice țară liberă, ar duce la interzicerea imediată a exportului din Republica Moldova . Roșii și castraveți iarna, este vorba despre sere care trebuie încălzite. Cu cheltuielile curente, nu-s sigur că ați putea merge la magazin și cumpăra, barem, 1kg de roșii cu actualele prețuri la energie», - a spus Bolea.

Și datele Biroului național de statistică arată o majorare semnificativă a importurilor de carne și lapte. Astfel, în a. 2021 volumul de carne adusă din afara țării a sporit pe patru ori. Faptul că RM importă foarte multe produse lactate și din carne se explică prin scăderea continuă a ramurii zootehnice, - a explicat într-un interviu pentru «Radio-Moldova» expertul în economia agriculturii Viorel Chivriga.

«Importurile mereu au fost înalte, căci piața internă nu era saturată cu produse locale. Laptele – este o catastrofă, căci numărul vitelor este în scădere, dar și pentru că noi nu avem pășuni. În ultimii ani, importurile constituie practic jumătate din producția locală», - a spus V.Chivriga.

Expertul a menționat, că pentru dezvoltarea sectorului zootehnic statul trebuie să investească în producătorii tineri, care au altă viziune și se orientează spre productivitate și tehnologii avansate. Sau poate noi ne-am și conectat la programul ecologic global de reducere a numărului de bovine, și expertul (dar și noi toți) nu știm despre aceasta?

Datele statistice arată că în a. 2021 producerea internă a acoperit consumul de cereale și unele fructe, însă nu au fost îndeajuns produsele alimentare de bază, cum este cartoful, legumele, carnea și lactatele.

Da în viitorul apropiat, cum se vede, poate începe insuficiența unui așa produs autohton de neînlocuit, putem spune simbolul bucătăriei moldovenești, cum este păpușoiul. Cel puțin, asta putem concluziona din recenta declarație a șefului departamentului agricol al țării.

«Ministerul agriculturii se orientează bine în realitățile fermierilor. Toamna, în sudul republicii va apare cererea subvențiilor pentru semănăturile din grupa a doua, floarea soarelui, păpușoi. Toți înțeleg, că în ultimii ani în sudul RM volumul precipitațiilor este de 200-300 mm, iar păpușoiul pentru a crește are nevoie de 580-600 mm.

În esență, va trebuie stabilit prin lege, că dacă în regiunea în care activați au căzut mai puțin de 500 mm de precipitații, păpușoiul nu mai poate fi cultivat. Vom ajunge ca, dacă nu aveți un agronom care să vă spună asta, vă vom spune la nivel juridic, că păpușoiul nu poate fi semănat. Nu e de ieri, e de 2000 de ani», — a spus Vladimir Bolea.

Dacă ținem cont de faptul, că marinarii lui Columb au adus în Europa păpușoiul acum ceva mai mult de 500 de ani, nu se știe pe ce fel de date de acum 2 mii de ani se bazează Bolea. Asta așa, printre altele. Principalul e că mai înainte problema precipitațiilor insuficiente era rezolvată cu ajutorul sistemelor de irigare. Azi, cum se vede, problema irigării culturilor nici nu se pune, și apele Nistrului și Prutului, suficiente cel puțin pe parcursul a 6 luni din an, curg în Marea Neagră și se transformă în apă sărată, inutilizabilă în agricultură.

Așa dar, din an în an agricultura locală se reduce. Moldova, care tradițional se hrănea singură, tot mai mult depinde de importuri. Și acum să ne închipuim, că brusc importurile produselor alimentare au secat, din varii motive. Ce hrană vom consuma?

Cristina Agatu