Transnistria stiri: 1392
Eurovision stiri: 502

Fake news: Cum luptăm cu știrile false?

14 noi. 2019,, 17:57   Societate
11713 3

Fake news: Cum să filtrăm adevărul și minciuna?

Care este pericolul dezinformării, cum deosebim știrile false și ce poate contrapune propagandei societatea – aceste chestiuni tot mai des devin subiecte de discuție la nivel național, dar și internațional. Tema în cauză a fost discutată și în cadrul Forului Mondial pentru democrație, desfășurat recent la Strasbourg, în incinta sediului Consiliului Europei.

Pe parcursul ultimilor ani au avut loc numeroase evenimente, care au demonstrat clar că adevărul poate fi tratat foarte liber. În Moldova, ca și în lumea întreagă, politicienii fac declarații tari în timpul campaniilor electorale, chiar dacă există dovezi evidente că ele nu corespund adevărului. Pe de altă parte, în Rețea circulă numeroase zvonuri și teorii conspirative, care devin publice.

Astăzi orice utilizator al internetului își poate alcătui propriul tablou al lumii, în baza informațiilor provenite din surse dubioase. Experții menționează că unica alternativă este demascarea informației false. În același timp, adesea știrile false nu apar în rezultatul unor acțiuni organizate, ci reprezintă viziunile proprii ale oamenilor asupra anumitor situații. În opinia specialiștilor, reglementarea acestui fenomen trebuie făcută cu precauție, e lipsit de sens să-l combatem prin intermediul interdicțiilor.

”Evoluția continuă”


Al optulea an consecutiv, la Strasbourg, sub patronajul Consiliului Europei și al guvernului Franței, se desfășoară Forumul Mondial pentru democrație (World Forum for Democracy) – un eveniment de importanță internațională, dacă ținem cont de amploarea problemelor puse în discuție, de numărul persoanelor publice și a demnitarilor de stat care participă, și de geografia țărilor pe care ei le reprezintă. Recent, la forumul din capitala provinciei franceze Alsacia au venit cca 2000 de participanți și 250 spicheri din diverse țări ale lumii, inclusiv din Moldova. În mare parte, reprezentanți ai intelectualității, politicieni, activiști ai societății civile, experți, apărători ai drepturilor omului, jurnaliști, reprezentanții unor organizații internaționale, tineret studios, absolvenți ai școlilor de cercetări politice.

În discuție au fost puse riscurile la care este supusă democrația în epoca informațională, inclusiv chestiunile privind siguranța și accesibilitatea informației, restabilirea încrederii populației față de mass-media, democrația în epoca tehnologiilor digitale, verificarea faptelor și integritatea informației, falsificarea știrilor și dezinformarea.

Cei din Consiliul Europei menționează că volumul, conținutul și platformele de difuzare a informației s-au schimbat radical într-un timp foarte scurt, și această evoluție continuă. Anterior cea mai mare parte de informații venea din edițiile tipărite, TV și radio. Azi la mass-media tradițională s-au adăugat site-urile web, blogurile, rețelele sociale care nu doar concurează cu ea, dar o și împing pe planul doi. Aceste noi surse de informare permit milioanelor de oameni să facă schimb de informații cu un simplu clic pe ”mouse” fără careva filtre și control.

Marija Pejčinović Burić, Secretar general al Consiliului Europei, menționează că azi CE împreună cu guvernele celor 47 țări-membre ale acestei organizații internaționale, desfășoară activități comune de consolidare a democrației în spațiul informațional. ”Faptul cum anume primim noi informația, în special în mediul digital, schimbă cardinal situația în lume. Avem nevoie de o bază legală, care să ne ofere garanții că inteligența artificială va fi în beneficiul nostru, al fiecărui om”, a subliniat ea.

Potrivit dnei Marija Pejčinović Burić, în cadrul forumului, pe platformele analitice s-au desfășurat discuții în care participanții și experții și-au împărtășit impresiile despre ce este important pe această cale, au dezbătut chestiunile-cheie – ce este informație și ce – ”buruiană”,care trebuie limitată. În acest context au fost discutate soluțiile democratice afirmate deja, dar și noile mijloace și metode. Strasbourg-ul consideră că țările europene trebuie să-și unească eforturile pentru a apăra democrația de dezinformare.

Reprezentanții corporației IBM și ai companiei Facebook, care au participat la forumul internațional, și-au declarat disponibilitatea de a ajuta utilizatorii concreți să deosebească informația veridică de cea falsă. În opinia lor, activitatea mediilor sociale și a companiilor de profil privind difuzarea conținutului informativ poate fi reglementată, dar trebuie să fie definite clar limitele acestei reglementări.

”Falsurile nu pot fi învinse”

În același timp Alexei Venedictov, redactorul-șef al postului de radio ”Эхо Москвы”, crede că adesea știrile false nu apar în rezultatul unor acțiuni organizate, ci reprezintă viziunile proprii ale oamenilor asupra anumitor situații. El crede că reglementarea acestui fenomen trebuie făcută cu precauție și că nu are sens să-l combatem prin intermediul interdicțiilor.

”Nu cred că trăim o revoluție, dacă vorbim despre difuzarea informației în spațiul digital și influența ei asupra proceselor democratice. Noi trăim într-o lume în care este imposibil să învingi știrile false. Noi nu vom putea face nimic cu ele, în afară de faptul că vom spune deschis că acest fenomen există. E nevoie oare să creăm un tribunal, o curte supremă, să pedepsim cu moartea pentru fake news? Dacă vrem ca în stat să fie controlat fiecare pas, spre exemplu – cu privire la știrile false, – vor apărea noi dictaturi”, – a declarat Venedictov la Consiliul Europei.

Potrivit lui, fiecare om, inclusiv președintele SUA Donald Trump, vorbește despre fake news în propria înțelegere. Noțiunea era utilizată activ încă în 1999, iar cu ceva ani în urmă, în timpul alegerilor din America, a devenit termenul anului. ”Unii lideri politici trăiesc în Twitter și uneori scriu acolo falsuri, știri absolut false. Președintele Trump este unul dintre aceștia. Ce să facem cu ei, cum să combatem minciuna, cum să-i impunem să spună adevărul?”, se întreabă Venedictov.

El propune să stabilim semnificația noțiunii de ”fake news”, subliniind că întotdeauna au existat știri incorecte, inexacte și greșite. În opinia sa, știrile mincinoase și incomplete nu prezintă o problemă: toată lumea poate greși, important e ca ele să fie corectate rapid. Deoarece azi sursele media au un caracter interactiv, adesea înșiși cititorii și ascultătorii le corectează destul de operativ. În aceste cazuri varianta optimă este să corectăm greșeala și să ne cerem scuze.

Expertul mai menționează, că știrile false sînt o denaturare, manipulare și dezinformare intenționată, care are ca scop atingerea unui anumit obiectiv. Potrivit lui, este un fenomen foarte complex, deoarece adesea este vorba despre o reticență, care schimbă și contextul, și consecințele. Ca exemplu a fost adusă situația în care s-au pomenit multe publicații, care au apărut cu titlu: ”Ucrainenii au introdus vize electronice pentru cetățenii ruși”. Fiecare în parte, spune el, cuvintele erau veridice: într-adevăr ucrainenii, la hotarul cu Rusia, au introdus vize electronice. Cu o singură excepție: ei le-au introdus pentru toți – americani, nemți, kenieni etc. Este un exemplu clasic de fake news, cu ajutorul căreia opinia cititorului a fost manipulată, cu care este dificil să lupți pentru că trebuie să verifici foarte rapid.

Redactorul-șef al postului rusesc de radio crede că însăși sursele mass-media trebuie să fie filtre pentru dezinformare și minciună directă, pentru ca ea să nu ajungă la auditoriul lor, în caz contrar - să corecteze greșeala și și-și ceară scuze. Informația dubioasă nu trebuie să fie ”servită” alături de cea care este cu siguranță veridică. O asemenea poziție contribuie la combaterea știrilor falsificate.

În opinia experților, problema falsurilor se complică și pentru că noi ne aflăm într-un mediu foarte competitiv: practic orice om care are un cont pe o rețea socială, adună și difuzează informații. În acest context, mediile sociale prezintă un teren pentru falsuri și fluxul știrilor contradictorii și false va crește mereu, pentru că utilizatorii internetului vor difuza ceea ce li se pare interesant și corect.

”Cu ceva timp în urmă mi se părea că internetul este un simplu instrument. Să vezi cum va fi vremea, să afli despre careva evenimente, să citești niște recenzii. Dar pentru tineret el este mediul ambiant, modul de viață. Și dacă le vei interzice tinerilor ceva acolo, îi vei lipsi de o parte din habitatul lor. Toate schimbările de ultimă oră în sfera informațională nu extind posibilitățile, ci poartă un caracter represiv. Dar ele nu restricționează posibilitatea informării, ele doar împing părerile radicale într-un alt mediu. Dacă legislativele vor începe să adopte decizii de identificare a știrilor false și de respectiva reglementare – va fi o evoluție foarte periculoasă. Împotriva noilor tendințe trebuie să luptăm nu cu metodele secolului XX, ci cu metode noi”, a conchis A. Venedictov.

Conținutul fake: ușor și elegant

Diferite țări au tot încercat să combată acest fenomen. Se consideră că în prezența unei structuri independente de verificare a faptelor, oamenii care privesc sceptic mass-media nu ar avea argumente de genul celor care susțin că toate mijloacele media mint. Spre exemplu, în Austria și un șir de alte țări există platforme foarte cunoscute, care postează fapte ce dezvăluie asemenea manipulări.

În opinia experților europeni, noțiunea de ”informație falsă”, difuzarea căreia se încearcă a fi interzisă în unele țări, presupune greșit că autoritățile controlului de stat cunosc adevărul absolut, chiar dacă multe situații pot avea numeroase laturi. Iar în cazul introducerii unor amenzi pentru companiile mass-media devine posibilă blocarea activității lor, deoarece probabilitatea comiterii unor greșeli în știri este mare.

În plus, fiind adoptate, legile de acest fel pun în fața organelor de aplicare a legii sarcini dificile, dacă nu chiar de nerezolvat. Formularea ”informație cu bună știință falsă” presupune că difuzorul ei era sigur că aceasta nu corespunde adevărului. În aceste cazuri instanța va trebui să se confrunte cu probleme departe de cadrul legal, ceea ce neapărat va duce la încălcarea dreptului cetățenilor de a se exprima liber, la recepționarea și difuzarea informației, a opiniilor și informării în masă.

În același timp, în cazurile acestor reglementări de cele mai multe ori nu se ține cont de faptul că, dacă anterior mass-media avea o influență mare asupra evenimentelor din societate, azi acestea au loc mult mai ușor și mai elegant. Fiecare utilizator al internetului este o verigă a lanțului informațional, el poate crea un conținut fake pe care să-l difuzeze public. În acest fel procesul de transmitere a informației are loc rapid și fără participarea mass-mediei.

”În condițiile democrației, la aprecierea evenimentelor produse, și cetățenii simpli, și politicienii au cam aceeași părere. Informația falsă face ca multă lume să trăiască într-o cu totul altă realitate, deoarece oamenii consideră adevărate absolut alte lucruri. Asta poate deveni o mare problemă în procesul adoptării deciziilor democratice. Aici o responsabilitate deosebită o poartă politicienii, care nu ar trebui să agraveze scepticismul apărut în societate datorită știrilor false, prin criticile excesive în adresa mass-media”,-crede Kristin Okren, jurnalist și producător belgian.

În opinia unor specialiști, accentul excesiv pe combaterea știrilor false poate provoca reacții de rezistență și un efect invers, deoarece mulți oameni înclină să considere veridică informația ce nu contravine convingerilor lor, și să-i creadă pe cei care împărtășesc aceste convingeri. Și nu prea contează dacă acest punct de vedere este corect. De aceea încercarea de a corecta informația falsă, de a o demasca, în anumite condiții are un rezultat invers celui scontat.

Consiliul Europei menționează că în multe țări au loc discuții privind influența dezinformării asupra rezultatelor campaniilor electorale. Această temă este foarte actuală pentru Moldova, unde de fiecare dată în ajunul alegerilor apar știri false, care au scopul să influențeze rezultatul lor.

”Desigur, informația falsă poate juca un rol și influența rezultatul scrutinului. Trebuie să vedem și să apreciem fiecare caz aparte. Dar mass-media și utilizatorii ei trebuie să fie foarte atenți. Astăzi fiecare utilizator al internetului își poate alcătui propriul tablou al lumii, în baza informațiilor primite din surse dubioase. Nu avem altă alternativă – doar demascarea faptelor de informare falsă. Desigur, astfel nu vom reuși să evităm în totalitate situațiile în care falsurile vor fi luate în serios, însă azi aceasta este metoda cea mai eficientă de combatere a dezinformării”,-a menționat în acest context unul dintre experți.

Alexei Donciu

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?