Transnistria stiri: 1354
Eurovision stiri: 497

Cine, de fapt, este proprietarul Ucrainei?

10 aug. 2022,, 10:00   Analitică
26488 0

În ultimul timp principala temă discutată în mass-media ucraineană și în spațiul public ucrainean, în afară de acțiunile militare, devine tema cumpărării terenurilor de către companiile străine. Cui aparțin acestea? Cine este adevăratul proprietar al țării? Aceste întrebări neliniștesc tot mai mult și comunitatea experților, și cetățenii simpli. Și presa străină acordă acestei teme o atenție sporită.

Ce urmări a avut lacuna legislativă?

Unul dintre articolele de pe canalul «Царьград» este întitulat astfel: «Au fost nominalizați adevărații proprietari ai Ucrainei: publicați întreaga listă ».

Autorii lui amintesc că teritoriului Ucrainei îi revine aproape o treime din cernoziomul mondial. Dar, - se spune în articol, - analiza structurii proprietății asupra lui arată că de fapt el aparține companiilor private din SUA. Adică, în opinia autorilor, SUA și Ucraina apără nu democrația, ci un teritoriu privat real.

În continuare, articolul vorbește despre aceea că decenii în șir poporul a fost categoric împotriva comercializării terenurilor către străini, de aceea autoritățile Ucrainei au fost nevoite an de an să tot amîne adoptarea legii care ar legaliza o atare comercializare.


Vom menționa, că încă în a. 2019 Iulia Timoșenco, șefa partidului «Батькивщина» și ex-prim-ministra Ucrainei a declarat că dacă Rada Supremă va adopta legea privind comercializarea terenurilor, Ucraina va suporta o foamete masivă, ca în Africa. Ea a prevenit, că dacă se va permite vinderea terenurilor cu predestinație agricolă către străini, așa cum cerea Fondul Monetar Internațional, corporațiile transnaționale vor cumpăra totul. Potrivit ei, pămîntul va deveni o marfă de speculație, din care va fi pompată materie primă și nu se va produce marfă ecologică.

«Între timp SUA și alte țări occidentale promovau activ chestiunea privind dreptul persoanelor fizice și juridice străine să obțină dreptul de proprietate asupra terenurilor ucrainene, în special cele cu destinație agricolă. Unealta de promovare era Fondul Monetar Internațional (FMI). De fiecare dată în cadrul negocierilor cu autoritățile ucrainene, condiția FMI de creditare a Ucrainei era adoptarea legii privind dreptul străinilor de a cumpăra terenuri », - se spune în articolul citat .

Și iată că în martie, 2021 la insistența FMI în țară a fost lansată nepopulara reformă funciară, care a deschis străinilor portița pentru a cumpăra cernoziom.

Pe 1 iulie,2021 a intrat în vigoare Legea «Privind introducerea modificărilor în unele acte legislative ale Ucrainei cu referire la circuitul terenurilor cu predestinație agrară ». Asta a însemnat anularea moratoriului îndelungat asupra comercializării terenurilor și lansarea pieții funciare. Formal, străinii și acum (perioada de tranziție a fost extinsă către a. 2024) nu pot intra direct în dreptul de proprietate asupra terenurilor.

Chestiunea privind acordarea acestui drept va fi soluționată prin referendum național. Însă legea în cauză conține o lacună: cu titlu de excepție, ea prevede cumpărarea terenurilor de către cetățenii și companiile străine, care le-au închiriat o perioadă de cel puțin trei ani. Da în Ucraina există foarte mulți din aceștia, terenurile fiind închiriate ne pe trei ani, da chiar și din secolul trecut.

Pentru a-și argumenta tezele cu fapte concrete, autorii fac trimitere la surse străine. La finele lunii mai,2022 în publicația Australian National Review (ANR) a apărut un material de rezonanță întitulat «Trei companii multinaționale americane mari au achiziționat 17 milioane de hectare de terenuri agricole » (Three Large American Multinationals Bought 17 Million Hectares of Ukrainian Agricultural Land). Publicația australiană a anunțat că trei corporații transnaționale mari cu staff-ul în SUA au cumpărat 17 din 62 milioane de hectare de terenuri agricole ucrainene – cca o treime din terenurile agricole ucrainene.

Este vorba despre companiile Cargill, Dupont și Monsanto. Toate – jucători mari pe piețele de cereale, semințe și chimie agrară ele și-au deschis reprezentanțe în Ucraina. Publicația susține că în tot acest răstimp ele au făcut pregătiri pentru achiziționarea terenurilor și au făcut lobby în Rada Supremă în favoarea reformei funciare. Numai cifra de afaceri a companiei Cargill (134 de miliarde de dolari) este comparabilă cu PIB-ul Ucrainei din a. 2019, înainte de criză (137mlrd.dolari).

Se menționează, că acționarii principali ai acestor trei companii – holdingurile mondiale mari Vanguard, Blackstone și Blackrock, care își au staff-urile în SUA. Fiecare dintre acestea administrează active în lumea întreagă, în sumă de trilioane de dolari. ANR atrage atenție faptului că Cargill, Dupont și Monsanto au încheiat un acord și acționează în Ucraina ca un consorțiu.

Autoritățile ucrainene au numit acest articol un fals și neagă informațiile lui. Dar rezonanța în societate a fost majoră.

«Internaționala» deplină

Autorii articolului « Au fost nominalizați adevărații proprietari ai Ucrainei …» susțin, că înainte de crearea consorțiului american în Ucraina deja se stabiliseră holdinguri agrare din alte țări. «Spre exemplu, proprietar al holdingurilor agrare din Ucraina este NCH Capital din America, AgroGеneration din Franța, ADM Germany, KWS, Bayer și BASF din Germania, Saudi Agricultural and Livestock Investment Company (SALIC). După ce legea privind deschiderea pieței a intrat în vigoare, 5% din terenurile agrare ucrainene au fost cumpărate («închiriate») de companii chinezești. Dar, potrivit experților, pozițiile-cheie în sectorul agrar al Ucraine aparțin totuși triumviratului american Cargill, Dupont și Monsanto», - spune articolul.

Și mai spune, că în serviciul consorțiului și a altor amatori străini ai cernoziomului ucrainean se află și unii oligarhi ucraineni, care cumpărat terenuri de sute de mii și chiar milioane de hectare. «Acestea se concentrau la bilanțurile firmelor formal ucrainene, care inițial aparțineau moșierilor ucraineni. Peste ceva timp, aceste companii deveneau proprietate mixtă a companiilor ucrainene și corporațiilor străine. Primele treptat părăsesc aceste companii, cu timpul acolo va fi doar capitalul străin ».

Deja la finele deceniului trecut capitalul occidental era prezent masiv în sectorul agrar ucrainean. Mihail Amosov, coordonatorul ucrainean al proiectului de monitorizare Land Matrix (Italia, Elveția, RSA) apreciază că în Ucraina cultivă terenuri agricole peste 50 de investitori străini. Au fost efectuate 208 de tranzacții, în rezultatul cărora ei controlează masive mari… Holdingurile agrare cumpără întreprinderi întregi. Închiriază terenuri la prețuri derizorii. În banca funciară a companiilor străine se află cca 10% din terenurile fertile ucrainene.

Cernoziom la reducere

Experții cred că după ce a început operațiunea specială în Ucraina procesul de achiziționare a terenurilor de către capitalul străin s-a accelerat. În articolul recent pe site-ul Octagon, «Terenurile Ucrainei le-au cumpăra offshor-urile americane și nemțești» Elena Afanasieva menționează, că sub canonada războiului în Ucraina are loc achiziționarea terenurilor de către străini, care va avea urmări catastrofale pentru poporul țării.

«Știrea despre solicitarea SUA și UE de a scoate din Ucraina 25 mln. de tone de cereale a agitat spațiul informațional nu numai în Rusia, ci și în Ucraina. Totuși, comunitatea internațională are motive serioase să ceară roadele crescute pe terenurile ce aparțin businessului occidental », - scrie ea.

Vorbind despre legea menționată, care din 1 iulie, 2021 a anulat moratoriul pentru comercializarea terenurilor agricole ale țării, Afanasieva scrie: «Legea devenită condiția accesului la noul program de creditare al FMI, a dat corporațiilor comerciale străine dreptul de a se folosi de cernoziomul ucrainean ».

Deutsche Wirtschafts Nachrichten anunță că o mare parte din terenurile agricole ale Ucrainei a devenit captura companiilor agrare din SUA, UE și China. Achiziționarea se poate face prin persoane interpuse sau la direct – căci multe dintre organizațiile străine demult au beneficiat de dreptul de a cumpăra terenuri agricole, stipulat în legislația ucraineană.

Potrivit Olgăi Hodacovscaia, doctor în economie, șefa departamentului relații funciare și managementul naturii de la Institutul economiei agrare, prețul de start al unui hectar de teren ucrainean este acum de 2,5 mii de dolari. Alți experți vorbesc despre doar 1000 de dolari americani per hectar, în timp ce în Europa prețul unui hectar variază între 4 și 70 mii de dolari SUA.

Giganții americani Cargill, Dupont cel germano-austriac, dar de fapt tot american Monsanto au la moment în proprietate 17 mln.ha de terenuri fertile în Ucraina, ceea ce constituie 52,31% din suprafața totală a teritoriului agricol al țării. Cu condiția, că peste o jumătate din cernoziomurile ucrainene aparțin doar acestor trei corporații americane, declarația actualului președinte SUA Joe Biden privind necesitatea scoaterii din Ucraina a 20 mln. de tone de cereale nu mai pare așa de absurdă.

Potrivit fostului deputat în Bundestag Nima Movassat, holdingurile agrare străine au pornit deja o adevărată vînătoare pentru cernoziomurile ucrainene: în țară se desfășoară acapararea masivă a terenurilor agricole conform unor scheme grui prin persoane fizice și companii interpuse. Politicianul acuză direct de capturarea cernoziomurilor ucrainene întreprinderile de producere și comercializare a semințelor modificate genetic Monsanto Сompany și DuPont și vede legătura creditelor oferite Ucraine de FMI și BERD și transmiterea terenurilor agrare către companiile occidentale, printre care ADM Germany, KWS, Bayer și BASF.

«Plus la asta, - scrie Afanasieva, - numeroasele companii străine mereu cumpără holdingurile ucrainene de închiriere a terenurilor agrare, și astfel controlează cca 10% din teritoriile ucrainene chiar înainte de intrarea noii legi în vigoare. La moment dreptul de proprietar asupra holdingurilor agrare în au americanii (NCH Capital), francezii (AgroGеneration) și saudiții (Saudi Agricultural and Livestock Investment Company (SALIC))». Potrivit Fondului culturii strategice, «e imposibil să urmărești cota exactă a capitalului străin în celelalte holdinguri agrare ucrainene, din cauza că predomină schemele gri și lipsește un cadastru funciar normal ».

Din spusele analistului financiar ucrainean Alexei Cuț, citat de același Fond al culturii strategice, lupta pentru terenurile agricole ucrainene se dă acum nu în Ucraina, unde statul mai are ceva șanse să obțină profit în urma liberalizării pieței agrare, da pe piețele drepturilor offshore asupra întreprinderilor agrare ucrainene, unde se cumpără companiile în sine, nu terenurile.

Economistul Zinovii Svereda, președintele Alianței cooperatiste ucrainene, a declarat că terenurile din preajma frontierei cu Rusia trebuie comercializate companiilor americane, pentru ca acestea să aibă un interes și mai mare de a-și apăra ”moșiile”: «Aș spune personal – hai să vindem maxim companiilor americane teritoriile de la hotarele regiunilor Suma și Harkiv, pentru că trupele americane vin acolo, unde există proprietate americană, unde au interes ».

Și autorii articolului publicat pe canalul «Царьград», și autorul articolului de pe site-ul Octagon fac trimitere la declarațiile jurnalistului Djulietto Chiesa, politician italian, fost Europarlamentar, făcute încă în a. 2014. Chiesa anunța că în 5 regiuni ale Ucrainei terenurile au fost comercializate pentru 50 de ani cu dreptul de prelungire a chiriei (adică, pentru totdeauna, cum s-a exprimat el) companiei anglo-olandeze Shell și celei americane Chevron. Declarația politicianului se bazează pe «surse veridice», ce confirmă caracterul secret și imposibilitatea dezvăluirii publice. În aceeași declarație, jurnalistul și politicianul italian vorbește despre aceea că nu este vorba doar de terenurile agricole, ci și despre gazele de șist – chipurile, în tranzacție figurează 7 884 km.p. din regiunile Lugansk și Donețk, care posedă zăcăminte de acest fel.

Aceeași rețea citează unele articole din tranzacție și condițiile ei dezavantajoase care prejudiciază direct statul ucrainean, dar careva dovezi directe ce ar confirma tranzacția încă nu au fost publicate.

Reieșind din acestea, autorii articolului concluzionează: «Acum e lesne de înțeles de ce conflictul local din Ucraina a avut o așa rezonanță în comunitatea internațională… Anume dragostea pentru oameni și dorința echității fac ca reprezentanții țărilor occidentale să scoată masiv din Ucraina, care poartă povara războiului, cerealele și alte produse agricole.

Reprezentanții UE și SUA declară că aceste cereale vor fi trimise în scurt timp spre țările înfometate din Africa și orientul Apropiat, dar întreruperile în livrarea făinii și uleiului în UE și SUA, creșterea rapidă a cotațiilor la cereale și alte produse agricole, pericolul crizei alimentare în UE permit să presupunem, că interesul comunității internaționale occidentale nu-i chiar dezinteresat ».

În concluzie, Elena Afanasieva scrie: «Cumpărarea la preț derizoriu a cernoziomului ucrainean poate duce nu doar la urmări dezastruoase pentru fermierii locali, care și așa trăiesc vremuri grele din cauza acțiunilor armate pe teritoriul țării, dar și să influențeze catastrofal întreaga piață a produselor agricole din Ucraina, să ducă la un deficit acut, creșterea necontrolată a prețurilor și chiar foamete ».

***

Care companii străine, la ce preț și în ce proporții cumpără terenurile ucrainene pe noi, locuitorii Moldovei, ne preocupă doar indirect. Dar reieșind din faptul că țara noastră, la fel ca și Ucraina, are cernoziom fertil, iar influența ”partenerilor de dezvoltare” este la fel de mare ca și la vecini, și că noi la fel trebuie să îndeplinim condițiile FMI, dat fiind că ambele noastre țări au devenit candidate pentru aderarea la UE, și deci trebuie să ajusteze legislația națională la legislația UE, - reieșind din toate acestea nu putem să nu ne întrebăm: oare nu ne vom trezi că terenurile noastre nu ne mai aparțin?

Vladislav Bordeianu

28
0
0
2
1

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?