X 
Transnistria stiri: 1392
Eurovision stiri: 502

Cazul Levițcaia-Pahomova sau Standardele duble ale justiției moldovenești

25 mar. 2019,, 18:06   Capitala
10961 1

Recent, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat verdictul asupra litigiului dintre cunoscuta jurnalistă Elena Pahomova și portalul de știri deschide.md.

Partea motivațională a deciziei încă nu a fost publicată, însă unii experți deja și-au exprimat nedumerirea pentru faptul că judecătorii au considerat insultarea reală a jurnalistei ca fiind permisă și nu au găsit nimic denigrator în articolul evident provocator. În opinia lor, este o dovadă în plus a standardelor duble ale justiției moldovenești. .

Juriștii menționează, că lipsa unor reguli clare la nivel național nu încurcă instanțelor de judecată să aplice nemijlocit normele internaționale la utilizarea în spațiul public a cuvintelor și expresiilor, încadrate în categoria ”discurs de ură”. Poziția instanțelor și a organelor de drept în asemenea cazuri poate nu doar să contribuie la restabilirea drepturilor încălcate în fiecare caz aparte, dar și să prevină, pe viitor, apariția unor situații similare, care pot afecta mulți jurnaliști și cetățeni simpli.

Decizii judecătorești contradictorii

Procesul judiciar a început în 2017, atunci Elena Pahomova a intentat o acțiune privind protejarea onoarei, demnității și reputației profesionale și a solicitat despăgubiri pentru daune morale și cheltuieli de judecată. Pe post de pîrîți erau proprietarul site-ului deschide.md – compania Open SRL și autorul articolului consacrat documentarului ”Istoria Moldovei”, jurnalista Marcela Tușcă.


Reclamanta este autoarea scenariului care a stat la baza filmului turnat sub patronajul președintelui Igor Dodon. Ea crede că materialul postat pe acest site conține expresii ofensatoare în adresa sa. Levițcaia-Pahomova a cerut să fie redactat textul materialului, în partea pe care ea o consideră ofensatoare, și să-i fie aduse scuze publice. Plus la acestea, acțiunea solicita achitarea unei despăgubiri pentru daune morale, precum și 3,1 mii lei - rambursarea cheltuielilor de judecată.

”Am prevenit de multe ori: criticați, discutați, însă nu voi tolera ofense. Voi găsi timp și resurse pentru a-l pedepsi pe fiecare în instanță. Acum costul problemei este 100 000 lei plus cheltuielile de judecată. Va fi și mai mult. Faceți jurnalism, nu luptați cu ”disidenții”, a scris scenarista filmului ”Istoria Moldovei„ pe pagina sa de pe o rețea socială.

Pe parcursul procesului judiciar, judecătorul a fost schimbat, din această cauză soluționarea litigiului a durat. În mai 2018, judecătoria sectorului Rîșcani din capitală a admis parțial acțiunea și a recunoscut că portalul deschide.md se face vinovat de insultarea onoarei, demnității și de prejudicierea reputației profesionale. Instanța a obligat pîrîtul să elimine din materialul publicat frazele ofensatoare: „fostă jurnalistă, actuală boschetară prin ghenele de gunoi”; ”filmul – adevărată capodoperă a geniului propagandistic – te marchează prin pudoarea aceea ticăloasă, tipică prostiei de salon”; ”documentul este o mostră de analfabetism istoric și protocronism flagrant”.

Instanța a adjudecat în favoarea Levițcăi-Pahomova despăgubiri pentru daune morale în sumă de 1250 lei și rambursarea cheltuielilor de judecată. Compania Open SRL a fost obligată să aducă scuze publice prin intermediul portalului informațional. Partea pîrîtului nu a fost de acord cu verdictul și l-a contestat la Curtea de Apel Chișinău. În urma audierilor judiciare, completul de judecată, prezidat de Virgiliu Buhnaci, a admis recursul și a emis un nou verdict, prin care cererea de chemare în judecată, înaintată de jurnalistă, a fost respinsă fiind declarată nefondată.

Instanța a fost de acord cu poziția pîrîtului, care pe parcursul procesului insista asupra faptului că frazele respective au un ”caracter metaforic ” și textul nu încalcă pricipiile eticii jurnalistice. Se mai susținea că teza despre aceea, că filmul este unul propagandist, este opinia personală a autoarei materialului Marcela Tușcă. Ea consideră că, în calitate de jurnalist, are dreptul să aprecieze filmul din punct de vedere propagandistic. Tușcă a spus că a absolvit facultatea de istorie la Iași și că aceasta este suficient pentru a-și forma o opinie despre partea istorică a filmului.

Politica struțuluiîn domeniul mass-media

Elena Levițcaia-Pahomova intenționează să atace verdictul la Curtea Supremă de Justiție. Ea crede că decizia este una politică, deoarece ”Curtea de Apel a examinat nu faptul insultării persoanei, ci aspectele ideologice”. Levițcaia-Pahomova mai intenționează să inițieze și alte procese judiciare contra portalului deschide.md și a proprietarului acestuia: ”Ei de fiecare dată îmi pomenesc numele într-un context ofensator”.

Jurnalista a relatat despre decizia instanței pe o rețea socială și a menționat că ”acesta este doar începutul” și că ea ”nu va permite ofense la adresa sa și altora”. Potrivit spuselor Elenei Levițcaia-Pahomova, la toate etapele procesului ea era gata să ajungă la o înțelegere și cerea doar scuzele de rigoare și corectarea materialului. Pîrîtul, însă, a refuzat.

”Curtea de Apel a anulat decizia instanței despre aceea că ofensele sînt inacceptabile. Dumnezeu să-i judece. Este o dovadă în plus că noi la nivel de stat putem fi divizați în oameni de sortul unu și cei de sortul doi. Muncești pentru binele țării tale? Nu taci? Atunci te dăm la grămadă. Nu e de mirare că publicația și conducătorul acesteiajubila cu privire la această decizie. Ei au în fiecare lună multe dosare cu aceleași pretenții. Nu va trece, domnilor! Eu voi lupta pentru dreptate. Apropo, este un non-sens ca un jurnalist să-l distrugă pe alt jurnalist. Unde mai pui că în fiecare lună se fac atacuri la persoană. În cercurile oamenilor cumsecade așa ceva nu se face”, a scris Levițcaia-Pahomova pe pagina sa.

Partea motivațională a deciziei Curții de Apel încă nu a fost publicată, însă unii experți deja și-au exprimat nedumerirea pentru faptul că judecătorii au considerat insultarea reală a jurnalistei ca fiind permisă și nu au găsit nimic denigrator în articolul evident provocator. În opinia lor, este o dovadă în plus a standardelor duble ale justiției moldovenești. În comentarii, utilizatorii rețelelor sociale menționează că judecătorii trebuie să se conducă, în deciziile lor, de buchea legii, nu de conjunctura politică și apartenența națională.

Levițcaia-Pahomova a fost susținută și de colegii jurnaliști, unii dintre ei au subliniat ”politica struțului” unor structuri neguvernamentale specializate în domeniul mass-media. Anul trecut în adresa jurnaliștilor au răsunat exprimările ofensatoare ale afaceristului cu reputație dubioasă, primarul de Orhei Ilan Șor, atunci și-au exprimat revolta mai multe ONG-uri, printre care Centrul de jurnalism independent, Asociația presei independente, Centru de investigații jurnalistice.

În 2010, judecătorul Ion Muruianu, pe atunci președinte al Curții Supreme de Justiție, într-o adresare către colegii-judecători, a declarat că jurnaliștii ”uneori se transformă în cîini turbați, periculoși pentru societate”. Era nemulțumit de faptul că mass-media a criticat activitatea instanțelor moldovenești și ”scrie foarte mult despre dosarele pierdute la CEDO, învinuind de aceasta judecătorii”. În scurt timp, el a declarat că vorbele i-au fost interpretate greșit și a adus scuzele de rigoare. Totuși, scandalul iscat a stat la baza deciziei parlamentului de a-l destitui pe Muruianu din funcția de conducător al sistemului judecătoresc. Un rol important în acel proces au avut numeroasele ONG-uri, care s-au năpustit asupra șefului Curții Supreme de Justiție și au cerut demisia lui.

Unii comentatori menționează că structurile neguvernamentale din mass-media reacționează foarte selectiv. ”Cu toată abundența de ”organizații de profil”, nu-mi amintesc vre-un caz în care ele au luat apărarea unui jurnalist de limbă rusă. Tăcere în emisie. Așa nu vom fi solidari niciodată. De parcă ar conta în ce limbă muncim – rusă, moldovenească, găgăuză, bulgară sau engleză, din moment ce ne ofensează sau ne amenință cineva?”, a scris pe o rețea socială Lilia Buracovschi de la TVC21, în comentariul pe marginea litigiului privind expresiile ofensatoare în adresa Elenei Levițchaia-Pahomova.

O abordare selectivă

Practic, toate investigațiile efectuate în ultimul timp la nivel național și internațional vorbesc despre creșterea amenințărilor la adresa jurnaliștilor și despre înrăutățirea situației în mass-media moldovenească. La finele lui februarie 2019, Centrul de jurnalism independent a publicat raportul anual, în care se menționează că pe parcursul a trei ani, situația este gravă în continuare. Autorii atrag atenția la faptul că s-au îndesit cazurile de intimidare a reprezentanților mass-media.

Printre alte aspecte problematice ale jurnalisticii moldovenești este numit contextul politic. Experții cred că situația politică, creată anul trecut în țară, n-a permis mijloacelor mass-media autohtone să se dezvolte, fiindcă politicienii atrag jurnaliștii în lupta informațională. Una dintre recomandări era să fie luate măsuri decisive pentru a elibera jurnalismul moldovenesc de influența factorului politic.

Multe cercetări efectuate în Moldova și peste hotare evidențiază fenomenul justiției selective în Moldova. În recentul raport al Departamentului de stat al SUA privind drepturile omului în Moldova, emis la 13 martie curent, problema selectivității și imparțialității justiției ocupă un bloc aparte. Conținutul acestuia este mai dur și, comparativ cu anul precedent, conține mai multe referințe la încălcări, inclusiv cazuri de intimidare și hărțuire a jurnaliștilor.

Departamentul de Stat al SUA a atras atenție și amenințărilor publice la adresa reprezentanților mass-media, făcute de Ilan Șor. În iulie 2018, el a plasat în internet o adresare video, în care declara că, ajuns la putere, va aplica față de ”jurnaliștii plătiți, care își permit să scrie vorbe murdare despre oameni” o posibilă lege a lustrației. Șor a sonorizat asemenea amenințări și în cadrul protestelor organizate de adepții săi. ”Încetați sau veți simți durere! Gata, nu mai tolerez! Vă voi arăta eu, nemernicilor!”, a declarat el, numindu-i iarăși pe reprezentanții mass-media cu cuvinte degradante.

Departamentul de stat al SUA menționează că plîngerea depusă la Procuratura Generală pe acest fapt, n-a avut nici un rezultat. Avocatul poporului, Mihai Cotorobai, a apelat de două ori la oamenii legii, i-a trimis și spicherului Andrian Candu o interpelare cu rugămintea de a adopta, pe parcursul mandatului parlamentului, un pachet de legi privind crimele care țin de ură și abordare preconcepută. Totuși, toate adresările au rămas fără un răspuns adecvat.

Nadejda Hriptievschi, director de programe la Centrul de resurse juridice din Moldova, consideră că justiția moldovenească acționează în exclusivitate selectiv și nu apără cetățenii țării de încălcarea drepturilor și libertăților acestora. În opinia sa, prin lipsa de reacție la amenințările lui Șor în adresa jurnaliștilor, oamenii legii au dat clar de înțeles: ”În Moldova există de acei, cărora le este permis totul”. Hriptievschi menționează că în asemenea condiții jurnalistul, ca și oricare altă persoană, înțelege că el nu este protejat de lege. ”Devine foarte clar că este utilizat anume limbajul urii”, crede expertul.

Și unii utilizatori ai rețelelor sociale, ca și experții, opinează că limbajul urii și intoleranței este folosit în materialele informative care au făcut obiectul litigiului jurnalistei Elena Levițcaia-Pahomova cu portalul deschide.md. În 2016, în Moldova a fost votat în primă lectură un pachet de legi îndreptate contra acțiunilor de ură și părtinire, menit să ajusteze legislația la standardele internaționale din domeniul dat. Însă, în pofida multiplelor adresări ale ombudsmanului, versiunea finală a acestor legi așa și nu a fost adoptată de parlament.

Totuși, potrivit juriștilor, lipsa unor reguli clare la nivel național nu încurcă instanțelor de judecată să aplice nemijlocit normele internaționale la utilizarea în spațiul public a cuvintelor și expresiilor ce se încadrează în categoria dată. Poziția instanțelor și a organelor de drept în asemenea cazuri poate nu doar să contribuie la restabilirea drepturilor încălcate în fiecare caz aparte, dar și să prevină, pe viitor, apariția unor situații similare, care pot afecta mulți jurnaliști și cetățeni simpli.

Vladislav Bordeianu

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?