Vă prezentăm în continuare analizele recomandate în funcţie de principalele categorii de vîrstă.
analize de sînge şi de urină - prin care se urmăreşte identificarea eventualelor carenţe ionice, anemii, probleme hepatice, disfuncţii tiroidiene, probleme renale, tulburări ale profilului lipidic, screeningul diabetului zaharat prin hemoleucogramă. Analizele se recomandă anual, în lipsa unor parametri modificaţi, care necesită urmărire la 3 sau la 6 luni;
ecografia de abdomen total - se investighează dimensiunile şi structura organelor interne şi se depistează eventualele tumori.
Se face anual: o femeie care şi-a început viaţa sexuală trebuie să facă anual un examen ginecologic care să cuprindă un test Babeş-Papanicolau şi un examen de secreţie vaginală;
un examen stomatologic - o dată sau de două ori pe an;
un examen oftalmologic - la fiecare trei ani;
examen dermatologic - la prima suspiciune a unei aluniţe.
setul standard de analize de sînge şi de urină (cuprinde aceiaşi parametri ca setul pînă în 30 de ani) - anual;
examenul ginecologic, care include testul Babeş-Papanicolau şi analiza de secreţii - anual;
o examinare a funcţiei tiroidiene, după o eventuală naştere, împreună cu o ecografie tiroidiană;
o ecografie abdominală totală - anual;
un examen oftalmologic - la fiecare doi ani;
un examen stomatologic - la fiecare 6 luni;
monitorizarea tensiunii arteriale.
anual, setul standard de analize (dacă este cazul, se repetă profilul lipidic şi glicemia la fiecare 6 luni), la care se adaugă dozarea vitaminei D;
o ecografie abdominală;
o mamografie;
testul de osteodensitometrie la fiecare doi ani pînă la intrarea la menopauză, iar după instalarea menopauzei, anual;
un examen oftalmologic - anual;
o electrocardiogramă;
examen Papanicolau - anual.
obezitate: profil lipidic, glicemie, funcţie tiroidiană;
diabet zaharat: profil lipidic, glicemie, hemoglobină glicozilată, glicemie provocată;
fumat: hemoleucogramă, profil lipidic, probe hepatice, proteina C-reactivă, acid uric, radiografie pulmonară, spirometrie, electrocardiogramă şi control cardiologic;
consum de alcool: probe hepatice (TGP, TGO, gama GT, bilirubină totală şi directă, electroforeza proteinelor serice), hemoleucogramă, profil lipidic, glicemie, acid uric.
Este bine ca fiecare femeie cu vîrsta pînă în 35 de ani să-şi autopalpeze circular sînii, iar dacă sesizează modificări de structură, adică noduli care nu existau, trebuie să se adreseze unui medic de specialitate.
În urma consultului se stabileşte ce investigaţie senologică trebuie efectuată. De obicei, se începe cu ecografia mamară. Dacă la ecografie se vizualizează leziuni suspecte, în funcţie de aspectul leziunii şi de vîrsta pacientei se recomandă investigaţii cu specificitate mai mare, respectiv sonoelastografie mamară sau RMN mamar femeilor pînă în 40 de ani şi mamografie celor peste 40 de ani. Screeningul pentru cancerul mamar nu are limită de vîrstă şi ar fi bine să se efectueze anual. În cazul femeilor cu antecedente familiale de neoplazii mamare, se recomandă ca screeningul să se facă mult mai devreme, pentru că leziunile neoplazice pot apărea la vîrste foarte tinere.
Preconcepţional, este bine să se realizeze un consult care să evalueze starea de sănătate a viitoarei mame, pentru a evita unele probleme pe parcursul sarcinii.
De obicei, evaluarea se realizează prin efectuarea analizelor uzuale şi a analizelor specifice, în funcţie de antecedentele medicale familiale.
Orice infecţie genitală trebuie tratată înainte de sarcină.
De asemenea, se recomandă efectuarea complexului TORCH (toxoplasmă, rubeolă, CMW, herpes genital, hepatite, HIV, VDRL). Un rol important îl au examinarea sânilor şi efectuarea investigaţiilor imagistice ale sînilor, deoarece în timpul sarcinii şi după, în perioada de alăptare, modificarea sînilor poate să mascheze leziuni evolutive.
Articolul a fost realizat cu sprijinul medicilor Cristina Gavrilescu, medic specialist medicină de familie şi Gheorghe Gica, medic specialist obstetrică-ginecologie, scrie eva.ro.
Adăuga comentariu