În Franța este examinată posibilitatea declarării impeachmentului lui Macron

Comisia legislativă a Adunării Naționale (camera inferioară a parlamentului) demarează examinarea cererii partidului de stînga "Franța nesupusă" de destituire a președintelui Republicii, Emmanuel Macron.

După cum relatează Noi.md, informația a fost anunțată de Oxu.Az

Potrivit acesteia, votul „în comisie, formată din 73 de deputați, va avea loc după-amiază”.

Potrivit ziarului, indiferent de rezultatul votului, „proiectul de rezoluție trebuie apoi să fie examinat în termen de 13 zile de către conferința liderilor fracțiunilor, înainte de a fi prezentat în plenul Camerei”.

În același timp, Le Figaro consideră că "inițiativa "Franței nesupuse" are puține șanse de realizare, deoarece necesită aprobarea a 2/3 din deputații și senatorii francezi".

Astfel, pentru destituire, rezoluția trebuie să fie susținută de cel puțin 617 din cei 925 de membri ai celor două camere. Între timp, Franța nesupusă însăși are doar 73 de mandate.

Un proiect de rezoluție prin care se cere demisia lui Macron a fost depus de Franța nesupusă la biroul Adunării Naționale pe 31 august. Inițiativa presupune lansarea unei proceduri de înlăturare a președintelui de la putere, în conformitate cu articolul 68 din Constituția țării. Această normă prevede un astfel de scenariu în cazul în care șeful statului nu își îndeplinește atribuțiile. Acest lucru se aplică, de asemenea, refuzului de a aproba legile adoptate de Parlament.

Alianța forțelor de stînga „Noul Front Popular” a fost lider la alegerile extraordinare pentru parlamentul francez, obținînd 182 de locuri din 577 în Adunarea Națională (camera inferioară a parlamentului) din Franța. Pe locul al doilea s-a clasat coaliția prezidențială „Împreună pentru Republică”, care are acum 168 de locuri în Palatul Bourbon. Partidul de dreapta Rassemblement Nationale, cu aliați din partidul Republicanii, a obținut 143 de locuri. Partidul are nevoie de 289 de mandate pentru o majoritate absolută în Cameră.

La 5 septembrie, președintele francez l-a numit pe Barnier, în vîrstă de 73 de ani, în funcția de prim-ministru. Această numire a întrerupt o perioadă de aproape două luni de funcționare tehnică a guvernului lui Gabriel Attal, în vîrstă de 35 de ani, demis după înfrîngerea partidului prezidențial „Renașterea” în alegerile parlamentare extraordinare. Numirea unui candidat al partidului de centru-dreapta Republicanii în funcția de șef al guvernului a declanșat proteste ale susținătorilor partidelor de stînga din întreaga țară. Aceștia au cerut ca economista Lucie Caste, o reprezentantă a forțelor de stînga, să fie numită în locul lui Barnier, însă nominalizarea sa a fost respinsă de președinte.