S-a găsit un plan pentru salvarea Marii Bariere de Corali

Australia a anunţat vineri un plan de mai multe milioane de dolari care are drept obiectiv ameliorarea calităţii apelor la nivelul Marii Bariere de Corali în scopul protejării celui mai mare ecosistem de corali din lume, informează AFP.

Ministrul Mediului, Tanya Plibersek, a anunţat că 130 de milioane de dolari (117 milioane de euro) vor fi consacrate reducerii scurgerii de nutrienţi şi de pesticide, ameliorării gestionării speciilor invazive şi a solurilor la nivelul celor mai vulnerabile recife.

Marea Barieră de Corali, care se întinde pe o suprafaţă de 2.300 kilometri de-a lungul coastei statului Queensland (în nord-estul Australiei), este considerată cea mai mare structură vie din lume. Adăposteşte o biodiversitate extrem de bogată: peste 600 de specii de corali şi 1.625 de specii de peşti.

Fenomenul de degradare a coralilor, care ia forma unei decolorări, este provocat de creşterea temperaturii apei din cauza căreia coralii îşi pierd nutrienţii şi culoarea specifică.

Cele mai recente episoade de albire masivă s-au produs în anii 2016, 2017, 2020, 2022 şi 2024.

La finele lunii iunie, UNESCO, care intenţiona să includă reciful australian pe lista patrimoniului mondial ''în pericol'', a lansat din nou un apel către Australia pentru a lua măsuri ''urgente'' în scopul protejării acestuia.

Pentru Tanya Plibersek, acest plan financiar este esenţial pentru ''a garanta că frumuseţea şi măreţia recifului vor putea fi apreciate de copiii şi de nepoţii noştri''.

''Scurgerea de sedimente este una dintre cele mai mari ameninţări care apasă asupra Marii Bariere de corali'', a declarat ea.

''O calitate proastă a apei împiedică coralul să se regenereze, ucide ierburile marine şi blochează lumina solară necesară pentru o bună sănătate a recifului''.

Episodul de albire din acest an a provocat pagube extreme sau ridicate pe o suprafaţă de 81% din recif, potrivit unui raport guvernamental.

Vor fi necesare mai multe luni pentru a determina care este proporţia în care reciful a suferit pagube ireversibile.

Lissa Schindler, ecolog în cadrul Societăţii australiene pentru conservare marină, a apreciat planul, amintind în acelaşi timp de necesitatea de a depune eforturi suplimentare pentru a combate principala cauză, care este încălzirea globală

''Reciful are nevoie de tot sprijinul posibil'', a declarat ea pentru AFP.

Australia, unul dintre cei mai mari exportatori de gaze şi de cărbune din lume, a fixat abia recent obiective pentru a atinge neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon.