Candidatul reformist Masoud Pezeshkian a cîștigat alegerile prezidențiale din Iran.
El l-a învins pe rivalul său conservator radical, Saeed Jalili, în al doilea tur ale alegerilor, desfășurat vineri, scrie The Guardian. Susținătorii lui Pezeshkian, chirurg cardiac și parlamentar de multă vreme, au intrat pe străzile din Teheran și din alte orașe înainte de zori pentru a sărbători, pe măsură ce avansul său a crescut și victoria a devenit evidentă asupra lui Jalili – un fost negociator nuclear apropiat liderului suprem al Iranului.
Pezeshkian nu a promis nicio schimbare radicală Iranului în campania sa electorală și l-a ținut de mult timp pe liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, ca arbitru final al tuturor chestiunilor de stat. Dar chiar și obiectivele modeste ale lui Pezeshkian vor fi contestate de un guvern iranian încă deținut în mare parte de extremiști.
Primul tur de scrutin din 28 iunie a înregistrat cea mai scăzută prezență la vot din istoria Republicii Islamice de la revoluția din 1979. Oficialii iranieni au indicat de multă vreme prezența la vot ca un semn de sprijin pentru teocrația șiită a țării, care a fost supusă tensiunii după ani de sancțiuni care au zdrobit economia Iranului, demonstrații în masă și represiuni intense împotriva tuturor disidențelor.
Oficialii guvernamentali pînă la liderul suprem, Ayatollahul Ali Khamenei, au prezis o rată de participare mai mare pe măsură ce votul a început, televiziunea de stat difuzînd imagini cu linii modeste la unele centre de votare.
Cu toate acestea, videoclipurile online au pretins să arate că unele sondaje sînt goale, în timp ce un sondaj pe cîteva zeci de site-uri din capitala, Teheran, a observat un trafic ușor pe fondul unei prezențe puternice de securitate pe străzi. Peste 61 de milioane de iranieni cu vîrsta peste 18 ani au fost eligibili să voteze, dintre care aproximativ 18 milioane au între 18 și 30 de ani. Votarea urma să se încheie la ora 18:00, dar a fost prelungită pînă la miezul nopții pentru a stimula participarea.
Amintim că fostul președinte, Ebrahim Raisi, care a murit într-un accident de elicopter în mai, a fost văzut ca un protejat al lui Khamenei și un potențial succesor ca lider suprem. În timp ce Khamenei rămîne decidentul final în chestiuni de stat, oricare bărbat va cîștiga președinția ar putea înclina politica externă a țării fie spre confruntare, fie spre colaborare cu Occidentul. Mulți îl cunoșteau pe Raisi pentru implicarea sa în execuțiile în masă pe care Iranul le-a efectuat în 1988 și pentru rolul său în represiunile sîngeroase împotriva disidenței care au urmat protestelor legate de moartea în 2022 a lui Mahsa Amini, o tînără reținută de poliție pentru că ar fi purtat necorespunzător un hijab.
În aprilie, Iranul a lansat primul atac direct asupra Israelului, în timp ce grupurile de miliție pe care Teheran le înarmează în regiune – precum Hezbollah-ul libanez și rebelii Houthi din Yemen – sînt implicate în lupte și și-au escaladat atacurile.
Iranul îmbogățește uraniu la niveluri apropiate de calitatea armelor și menține un stoc suficient de mare pentru a construi mai multe arme nucleare, în cazul în care ar alege să facă acest lucru.
Adăuga comentariu