Transnistria stiri: 1447
Preşedintele stiri: 4072

Rămășițele unei păsări preistorice i-au uimit pe paleontologi. Ce au găsit aceștia

5 iun. 05:00   Ştiinţă şi IT
2432 0

Paleontologii au făcut o descoperire senzațională care dă peste cap înțelegerea noastră despre pasărea gigantică dispărută Genyornis newtoni.

Noul studiu, bazat pe un craniu articulat aproape complet, arată că această pasăre, care a trăit în Australia în urmă cu 45.000 de ani, nu era doar o pasăre mare care nu zbura, ci o gîscă uriașă cu caracteristici anatomice unice. Genyornis newtoni, descrisă pentru prima dată în 1913, era o creatură impunătoare care atingea 2,25 metri înălțime și cîntărea pînă la 230 de kilograme. Pînă acum a fost considerată o rudă apropiată a struților și emuților moderni, însă un nou studiu pune la îndoială această clasificare.

Cercetătorii de la Universitatea Flinders din Australia au efectuat un studiu detaliat al unui al doilea craniu de Genyornis newtoni, descoperit recent. Acest studiu, completat de o reconstrucție 3D a craniului, a scos la iveală o serie de trăsături unice care diferențiază Genyornis newtoni de alte păsări.

„Genyornis newtoni avea un craniu uriaș, fălci mari și o creastă osoasă triunghiulară pe craniu numită cască”, a declarat paleontologul Phoebe McInerney. „Ciocul său era asemănător cu cel al gîștelor moderne, cum ar fi gîsca-pie australiană.” Comparațiile cu craniile altor păsări au arătat că Genyornis newtoni avea mai multe asemănări anatomice cu păsările de apă decît cu struții și emușii. Acest lucru înseamnă că este posibil să fi evoluat dintr-un alt grup de păsări decît cel căruia i-a fost atribuit anterior.

„Relațiile exacte ale Genyornis în cadrul acestui grup au fost dificil de deslușit, dar cu acest nou craniu am început să punem cap la cap un puzzle care, pur și simplu, arată că această specie este o gîscă uriașă”, spune McInerney.


Studiul a arătat, de asemenea, că Genyornis newtoni era adaptat la un stil de viață acvatic. Urechile sale erau protejate de apă, iar ciocul său era adaptat pentru a apuca și rupe plantele acvatice.

„Această descoperire poate ajuta la explicarea motivului pentru care Genyornis newtoni a dispărut”, spune paleontologul Jacob Blokland. - Este posibil ca habitatele de apă dulce în care trăia să fi devenit sărate, schimbînd dramatic ecosistemul și făcînd imposibilă supraviețuirea sa.”

2
1
0
1
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

La ce va duce decizia de a fuziona fizica, chimia și biologia într-o singură materie școlară?