Victoria Sanduța despre referendumul din 20 octombrie

Fosta judecătoare, Victoria Sanduța, și-a exprimat recent opinia în legătură cu referendumul constituțional din data de 20 octombrie, ce vizează aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană.

Sanduța avertizează că formularea actuală a întrebării și textul buletinului de vot ridică probleme juridice care pot induce în eroare alegătorii, anunță Noi.md

Fosta judecătoare subliniază că întrebarea de pe buletin, „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”, este prea simplistă . Ea a menționat că „formularea este relativ directă, dar poate fi considerată prea simplificată, deoarece nu explică în detaliu ce implică modificarea Constituției.”

În plus, Sanduța subliniază că majoritatea cetățenilor nu sînt familiarizați cu articolele constituționale și tratatele Uniunii Europene, iar statul nu oferă informații suficiente pentru a clarifica aceste aspecte. Ea consideră că informarea publicului este „insuficientă, chiar neadecvată,” ceea ce poate duce la confuzie în rîndul alegătorilor.

Un alt aspect abordat de fosta judecătoare este utilizarea unor termeni cu potențial emoțional, cum ar fi „reconfirmînd identitatea europeană,” pe care îi consideră ca fiind apeluri emoționale ce pot influența votanții. De asemenea, ea avertizează că termenul „integrarea în Uniunea Europeană” poate lăsa impresia că aderarea este un proces simplu și direct, în timp ce în realitate este un proces lung și complex, care necesită reforme multiple și stricte.

Sanduța atrage atenția și asupra procedurii constituționale, explicînd că, deși rezultatul unui referendum poate susține modificarea Constituției, acesta nu înseamnă că schimbarea se va produce automat. Ea amintește că modificările trebuie adoptate cu votul a două treimi din Parlament, conform articolului 143 din Constituția Republicii Moldova. „Referendumul în sine nu duce automat la modificarea Constituției. Este nevoie de respectarea unor proceduri legale stricte,” a subliniat ea.

O preocupare majoră exprimată de Sanduța este legată de formularea din buletinul de vot, care sugerează că modificările constituționale ar putea fi adoptate doar cu votul a 51 de deputați, printr-o lege organică. Aceasta, potrivit fostei judecătoare, simplifică în mod periculos un proces constituțional complex și ar putea crea confuzie. „Această formulare sugerează că modificarea Constituției ar deveni aproape automată, ceea ce ridică probleme juridice și constituționale.”

„Dacă simțiți că există riscul ca modificările propuse să fie adoptate într-un mod care nu respectă pe deplin procedurile constituționale și democratice, este rezonabil să vă gîndiți și la opțiunea de a vota ‘NU’ pentru a solicita un proces mai transparent și mai bine fundamentat”, afirmă Sanduța.

De asemenea, ea subliniază că rezultatul referendumului, fie el pozitiv sau negativ, nu va influența direct parcursul european al Republicii Moldova, ci va arăta că cetățenii sînt conștienți, au gîndire critică și cer claritate și transparență.

Sanduța avertizează asupra tentativelor de manipulare prin frică, făcînd referire la discursuri care sugerează consecințe grave în cazul unui vot „NU”. „Dacă cineva încearcă să vă insufle frică cu privire la opțiunea pe care o aveți de făcut, cel mai probabil acea persoană vrea să vă manipuleze. Libertatea alegerii și un referendum autentic înseamnă o consultare adevărată a voinței oamenilor și nu o manipulare prin frică”, spune ea, respingînd scenariile catastrofale sugerate, cum ar fi venirea războiului sau închiderea porților UE.

Sanduța subliniază, de asemenea, că votul „DA” nu înseamnă automat aderarea la Uniunea Europeană, ci declanșează un proces lung de reformă și dezvoltare. Indiferent de rezultatul referendumului, cetățenii trebuie să continue să ceară guvernului progres și reforme. „Cu sau fără referendum, cetățenii au dreptul să ceară progres, reforme și dezvoltare de la guvernanții săi întotdeauna.”

În concluzie, Sanduța îndeamnă cetățenii să sprijine claritatea, transparența și respectarea procedurilor legale și constituționale în deciziile lor.