Veaceslav Zaporojan: „Modificările la Constituție pot fi introduse doar în cazul în care mai mult de 50% din cetățeni le vor aproba în cadrul unui referendum”

Republica Moldova nu poate adera la Uniunea Europeană sau schimba statutul de neutralitate permanentă, consfințit în Constituție, decât prin organizarea unui referendum la care să se pronunțe ”pentru” peste 50% din cetățenii înscriși în listele electorale.

O astfel de opinie a exprimat fostul judecător al Curții Constituționale, doctorul în drept, Veaceslav Zaporojan, relatează Noi.md.

Cunoscutul constituționalist a precizat că acest lucru este prevăzut direct de prevederile articolului 142 din Constituție.

De exemplu, la alegerile locale din 5 octombrie 2023, în listele electorale au fost incluși 2.758.810 alegători.

”Este o întrebare relevantă de ce acum se discută despre neutralitate. Dacă, de exemplu, se aduc argumente cu privire la intrarea Moldovei în NATO, să ținem cont de faptul, că alineatul (1) a articolului 142 din Constituție reglementează foarte clar, că prevederile privind caracterul suveran, independent și unitar al statului, precum și privind neutralitatea permanentă a acestuia, pot fi revizuite numai dacă au fost aprobate prin referendum de majoritatea cetățenilor incluși în listele electorale. Adică în baza unui referendum, în care peste 50% dintre cei înscriși în listele electorale își vor exprima opinia pozitivă”, a menționat Veaceslav Zaporojan.

”Nu un referendum simplu, la care noi putem decide cu o treime de alegători, și dacă participă 1/3 – referendumul trebuie să fie valabil, din care 50% votează ”pro”, asta înseamnă că la referendum vor vota „pro” cca 280 mii de cetățeni, ceea ce dă o decizie pozitivă, iar aceasta va fi o decizie supremă. Dar articolul 142 din Constituție reglementează foarte clar: fără referendum, nu putem adera la Uniunea Europeană, nu ne putem uni cu România, nici nu putem elimina statutul de stat neutru al Republicii Moldova, nici nu ne putem transforma într-o federație. Și acest lucru este reglementat direct în Constituție. Și cei de stânga, și cei de dreapta critică anumite norme constituționale, însă nimic mai mult”, a menționat fostul judecător al Curții Constituționale.