„Pe scurt, proiectul ăsta cu canalul de televiziune de stat în limba rusă … este doar încă o mostră de incompetență crasă (amestecată cu niște vise erotice electorale), din care va rezulta o nouă risipă grosolană a banului public.”
Petruți pune sub semnul întrebării expertiza sociologică care a stat la baza acestei decizii și se întreabă dacă au fost realizate studii sau focus grupuri pentru a înțelege comportamentul mediatic al publicului țintă:„Eu consider că asta ar fi trebuit să fie un element fundamental pentru că sînt vizate fenomene, probleme sociale, comportamente care țin de o parte a populației. Abia aștept să văd rezultatele unor focus grupuri comandate de guvern în care să aflăm cum privesc grupurile minoritare din Moldova relația cu actuala putere, care sînt drepturile care le sînt (ne)respectate, ce așteptări au ei în relația cu partidele și politicenii (inclusiv cei de la PAS și doamna Președinte), care sînt obiceiurile lor de consum media și de ce anume sînt ele așa etc.”
Sociologul consideră că guvernarea nu are sprijin real pentru această inițiativă și că televiziunea publică nu este o soluție eficientă într-un mediu media care se mută tot mai mult în online.
În final, Doru Petruți se declară stupefiat de justificările oficialilor guvernamentali și critică gestionarea mass-media publice sub actuala guvernare:
„Unele justificări mă lasă pur și simplu stupefiat - domnul Purtător de Cuvînt al Guvernului ne asigură că noul canal TV ‘printr-o grilă atractivă va reuși …’. Băi băiatule, băi … hai vă rog uitați-vă pe cifrele de audiență ale M1, uitați-vă pe performanța M2, analizați climatul organizațional odată cu aservirea Teleradio Moldova (…) analizați căderea de credibilitate din dreptul mass media din ultimii 4 ani.”
Petruți concluzionează că alegătorii au transmis deja semnale puterii prin rezultatele alegerilor locale, referendumul și alegerile prezidențiale, însă guvernarea pare să le ignore.
Adăuga comentariu