Sandu și Recean ar putea fi citați în calitate de martori în procesul legat de concesionarea Aeroportului

Președinta Maia Sandu, dar și premierul Dorin Recean ar putea fi citați în calitate de martori în procesul legat de concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău, examinat de magistrații de la Judecătoria Buiucani. Solicitarea a venit din partea avocatului ex-premierului Iurie Leancă, în ședința din 9 februarie.

Vladislav Roșca, avocatul fostului șef al Guvernului Iurie Leancă, a solicitat magistraților să-i invite în calitate de martori, în procesul de judecată, pe toți membrii cabinetului de miniștri din perioada în care a fost concesionat Aeroportul Internațional Chișinău. Apărătorul lui Leancă a explicat că aceștia ar trebui să spună instanței dacă ex-preemierul i-a determinat sau nu să voteze pentru concesionarea aeroportului, scrie Europa Liberă.

Potrivit aceleiași surse, și avocatul fostul ministru al Economiei, Valeriu Lazăr, Victor Munteanu, a prezentat instanței o listă de potențiali martori, printre care se numără fostul președinte al Partidului Democrat, Dumitru Diacov, foștii președinți ai Parlamentului, Marian Lupu și Igor Corman, și fosta președintă interimară a Parlamentului, Liliana Palihovici. Apărătorul susține că aceștia au fost responsabili de adoptarea „deciziei politice” privind concesionarea aeroportului. În listă se mai regăsesc ex-premierul Pavel Filip și fostul ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco.

Acuzatoarea de stat Mariana Leahu a spus instanței că, dacă toate persoanele menționate de avocați vor fi citate în calitate de martori, atunci „limitele examinării dosarului se vor extinde la maximum”. Judecătorii au anunțat că vor decide la ședința următoare dacă acceptă sau nu lista martorilor apărării.

În mai 2023, Procuratura Anticorupție anunța despre finalizarea urmăririi penale și remiterea în instanța de judecată, pentru examinare în fond, a cauzei penale pe un alt segment al investigației ce vizează concesionarea Întreprinderii de Stat Aeroportul Internațional Chișinău. Cauza penală a fost disjunsă în februarie 2023, de către PA, din cauza penală inițiată în anul 2014, în baza autosesizării.

„Potrivit investigațiilor, 8 persoane publice și cu funcții de demnitate publică și anume: fostul prim-ministru al Republicii Moldova (Iurie Leancă), fostul ministru al Economiei (Valeriu Lazăr), un fost director al Agenției Proprietății Publice (Tudor Copaci), un fost director adjunct al Agenției Proprietății Publice (Angela Susanu), un fost șef adjunct al direcției din cadrul Agenției Proprietății Publice (Maria Șendilă), un fost director general interimar al ÎS Aeroportul Internațional Chișinău (Petru Jardan), un fost director financiar al ÎS Aeroportul Internațional Chișinău (Alexandru Ciutac), șef al serviciului analiză economică al ÎS Aeroportul internațional Chișinău (Alla Țubari), în perioada anului 2013, folosind intenționat situația de serviciu, au pregătit și concesionat propri-zis Întreprinderea de Stat Aeroportul Internațional Chișinău în interesul grupării criminale și organizației criminale, fapt ce a cauzat statului – reprezentat de Agenției Proprietății Publice, prejudiciul material în sumă de peste 392 milioane lei MDL”, se menționează în comunicatul instituției.

Învinuiții nu și-au recunoscut vina, iar cauza penală a fost trimisă pentru examinare în fond la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Pentru infracțiunea comisă, legea prevede pedeapsa sub formă de închisoare de la 3 la 8 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 10 la 15 ani.

Totodată, în scopul recuperării prejudiciului cauzat, Procuratura Anticorupție în comun cu ARBI CNA a aplicat sechestru asupra bunurilor „Avia Invest” SRL și capitalul social, precum și pe bunurile inculpaților, inclusiv de peste hotare, în valoare totală de aproximativ 189 milioane lei MDL.

Aeroportul Internațional Chișinău a revenit, pe 23 noiembrie 2022, în gestiunea statului. Decizia a fost luată de Curtea de Apel Chișinău. Anunțul a fost făcut de ministrul Justiției de atunci, Sergiu Litvinenco.