Rezoluția Conferinței Științifice: Provocări și șoluții la 30 de ani de la adoptarea Constituției Republicii Moldova

Pe 26 iulie 2024, la Chișinău, a avut loc conferința științifică aniversară “30 de ani de la adoptarea Constituției Republicii Moldova”.

Evenimentul, organizat de Asociația Obștească „Institutul Justiției Constituționale” în parteneriat cu Universitatea de Studii Politice şi Economice Europene „Constantin Stere”, a adunat personalități marcante din domeniul juridic al Republicii Moldova - membri ai grupului de lucru pentru elaborarea Constituției, ex-deputați – votanți ai Constituției, reprezentanți ai mediului academic, ai autorităților publice, organizații ale societății civile și media.

Rezoluția adoptată la finalul conferinței a subliniat cîteva probleme critice care afectează supremația Constituției, printre care interpretările arbitrare ale Curții Constituționale, influențele politice asupra justiției și crizele constituționale care amenință echilibrul puterilor în stat.

Participanții au propus soluții concrete, cum ar fi consolidarea securității Constituției și prevenirea ingerințelor politice, pentru a asigura respectarea și protejarea principiilor fundamentale ale statului de drept.

Textul integral al Rezoluției:

REZOLUȚIA

conferinței naționale aniversare științifico-practice

cu participație internațională din 26 iulie 2024

„30 DE ANI DE LA ADOPTAREA

CONSTITUȚIEI REPUBLICII MOLDOVA:

REALIZĂRI, PROBLEME ȘI PERSPECTIVE”

Noi, participanții la Conferința științifico-practică cu participare internațională, organizată cu ocazia celebrării celei de-a 30-a aniversare a Constituției Republicii Moldova, de Asociația Obștească „Institutul Justiției Constituționale” în parteneriat cu Universitatea de Studii Politice și Economice Europene „Constantin Stere”,

• marcând 30 ani de la adoptarea Constituției Republicii Moldova ca Lege Fundamentală a statului,
• reamintind rolul Constituției în edificarea statului de drept în Republica Moldova, conform standardelor acceptate la nivel internațional,
• recunoscând că Constituția Republicii Moldova reprezintă garantul principal al respectării și asigurării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și cetățeanului,
• confirmând rolul major al Constituției Republicii Moldova în organizarea și funcționarea separată și echilibrată a puterii de stat,
• evidențiind menirea fundamentală a Constituției Republicii Moldova în armonizarea raporturilor dintre stat și cetățean și garantarea securității juridice a persoanei,
• menționând importanța supremației Constituției Republicii Moldova în asigurarea preeminenței dreptului și necesitatea protecției eficiente a acesteia,
• subliniind faptul existenței de drept a conflictului de interese major al judecătorilor Curții Constituționale cu dubla cetățenie,
• evidențiind misiunea majoră a Curții Constituționale în asigurarea supremației și securității Constituției Republicii Moldova, și
• încurajând colaborarea ramurilor puterii de stat, a autorităților publice, a societății civile și a tuturor cetățenilor întru promovarea, respectarea, protejarea și aplicarea efectivă a Constituției Republicii Moldova, a principiilor și valorilor constituționale garantate de aceasta,

DECLARĂM URMĂTOARELE:

Tematica comunicărilor prezentate în cadrul lucrărilor conferinței sugerează caracterul comun al preocupărilor noastre asupra sistemului actual de realizare, asigurare și protecție a Constituției Republicii Moldova și evidențiază valorile comune în care cu toții credem și pe care suntem datori să le protejăm și promovăm.

Principalele probleme cu care se confruntă societatea noastră la moment, care diminuează considerabil valoarea Constituției Republicii Moldova, a supremației sale și a efectului său asupra valorilor supreme în stat:

• insecuritatea Constituției Republicii Moldova determinată de interpretarea extensivă, contradictorie, arbitrară și oportunistă a textului constituțional de către Curtea Constituțională sub influența factorului politic;
• insecuritatea Constituției Republicii Moldova determinată de revizuirea normelor constituționale cu încălcarea procedurii de legiferare și a normelor de tehnică legislativă;
• carențele legislației ce reglementează organizarea și funcționarea Curții Constituționale ca garant al supremației Constituției (printre care: neobligarea Curții la respectarea legii, lipsa limitelor de interpretare a textului constituțional, statutul juridic confuz al actelor Curții și al efectelor acestora etc.);
• derapajele Curții Constituționale exprimate prin asumarea rolului de „legiuitor pozitiv” și statuarea în afara ramurilor puterii de stat în calitate de supraputere nelimitată de Lege;
• prevalența oportunității politice în activitatea Curții Constituționale în detrimentul obiectivității juridico-constituționale și a loialității constituționale;
• ignorarea Constituției de către autoritățile publice în activitatea desfășurată și neaplicarea directă a acesteia;
• efectul dezastruos al crizelor constituționale care afectează separația și echilibrul dintre puteri și, într-un final, însăși respectarea și asigurarea drepturilor omului de către autoritățile publice;
• ingerința neconstituțională a politicului în sfera puterii judecătorești, contrar normelor constituționale, camuflată prin titulaturile de combatere a unui pretins „grup criminal” și de „reformare și curățire a sistemului” (cu ignorarea posibilității consolidării mecanismului existent de asigurare a integrității sistemului judecătoresc), fapt ce a dus la blocarea sistemului, cu imixtiunea politicului în justiție și încălcarea flagrantă a drepturilor omului și a justițiabililor;
• criza gravă a justiției, care va genera în viitorul apropiat o avalanșă de plângeri la CtEDO din partea cetățenilor (nemulțumiți de reforma justiției și efectele acesteia asupra drepturilor lor) și, ca urmare, pierderi de cauze cu costuri enorme pentru stat;
• cedarea suveranității către centre de influență externă prin care fapt este afectată grav securitatea statului aducându-se prejudiciu iremediabil Suveranului și Republicii Moldova;
• inițierea referendumului republican cu privire la revizuirea Constituției cu încălcarea gravă a normelor ce reglementează procedura desfășurării acestuia și „neimplicarea” Curții Constituționale în asigurarea constituționalității acestuia.

În vederea soluționării eficiente a problemelor enunțate și asigurării supremației, eficienței și securității Constituției, venim cu următoarele recomandări:

• consolidarea caracterului suprem al Constituției Republicii Moldova prin promovarea acțiunii directe a normelor sale și implementării lor de către toți subiecții de drept, prin garantarea răspunderii constituționale pentru încălcarea normelor sale;
• consolidarea securității Constituției prin interzicerea prin Lege a interpretării extensive, contradictorii, arbitrare și oportuniste a textului constituțional, precum și stabilirea unor standarde și limite exprese de interpretare;
• consolidarea securității Constituției prin respectarea strictă a normelor materiale și procedurale de revizuire a acesteia și a limitelor stabilite de însăși textul constituțional;
• consolidarea justiției constituționale prin suspendarea cetățeniei altor state de către judecătorii constituționali și de consacrare constituțională a obligației Curții Constituționale de a se conforma în activitatea sa atât Constituției, cât și legislației statului, prin perfecționarea și actualizarea legislației justiției constituționale, prin revizuirea hotărârilor Curții Constituționale care au depășit câmpul constituțional și au atentat la securitatea Constituției Republicii Moldova, prin stabilirea normativă a limitelor și standardelor obligatorii de interpretare a textului constituțional, prin excluderea și prevenirea măsurilor de „legiuitor pozitiv” dispuse de Curtea Constituțională, prin eficientizarea răspunderii Curții Constituționale și a judecătorilor constituționali în cazul creării noilor norme de drept, a admiterii conflictelor de interese și/sau participare la acțiuni de uzurpare a puterii;
• consolidarea loialității constituționale a Curții Constituționale în detrimentul oportunității politice, cu excluderea posibilităților de promovare a intereselor partidelor de guvernământ;
• consolidarea calității legislației prin garantarea și implementarea efectivă a principiului constituționalității, securității juridice și a transparenței în activitatea legislativă și normativă a autorităților publice, prin reducerea dinamicii legislației în favoarea stabilității acesteia, prin fortificarea expertizării juridice și constituționale profesioniste a conținutului actelor normative, prin reducerea impactului victimizant al legislației asupra drepturilor omului;
• stoparea ingerinței politicului în justiție prin mimarea de „reforme fără sfârșit” și finanțate din extern, orientând eforturile spre consolidarea mecanismelor juridice legale existente de asigurare a suveranității, independenței, integrității, responsabilității și profesionalismului corpului judecătoresc;
• constituirea unui grup de lucru în cadrul Parlamentului care să examineze sistemic și pragmatic propunerile de lege ferenda promovate de cercetătorii științifici din domeniul științelor juridice în procesul de elaborare și apărare a tezelor de doctor în științe juridice;
• 

  Stoianoglo: Constituția a fost încălcată prin sutele de decizii luate de Comisia pentru Situații Excepționale

  promovarea participării Suveranului la referendumul constituțional pentru a bloca prin votare tentativa de revizuire neconstituțională a Constituției și uzurpare a puterii de stat;
• constituirea de către ramurile puterii de stat a unei Comisii constituționale guvernamentale formate din savanți și practicieni - persoane notorii în dreptul constituțional, în vederea elaborării unui proiect de lege constituțională pentru modificarea Constituției Republicii Moldova;
• consolidarea calității justiției prin suplinirea numărului de judecători și prevenirea tergiversării proceselor judiciare, prin asigurarea profesionalismului și responsabilizarea judecătorilor, eficientizarea răspunderii juridice a acestora, promovarea principiului securității juridice în activitatea judiciară, netolerarea și contracararea erorilor judiciare și eficientizarea căilor de atac în vederea respectării legalității și dreptului la un proces echitabil al justițiabililor;
• dezvoltarea culturii constituționale la nivelul societății și al autorităților publice prin politici și măsuri relevante, oportune și efective.

REZOLUȚIA

a fost adoptată de către

participanții la lucrările conferinței, la 26 iulie 2024,

Chișinău, Republica Moldova