Filtrul la CSJ, pus în funcțiune. Cine sînt candidații care sparg gheața

Comisia Vetting organizează luni, 27 noiembrie, audieri publice pentru trei judecători care aspiră la un loc în Curtea Supremă de Justiție (CSJ).

În total, urmează să treacă prin filtrul integrității 23 de candidați, 3 dintre care dețin această funcție în instanța supremă.

Comisia Vetting a programat interviu cu trei candidați la funcția de judecător CSJ. Este vorba despre Sergiu Brigai, Aliona Miron și Viorica Puică, recent numită judecător la Curtea Constituțională. Audierile urmează să aibă loc la ora 9.45, 10.30 și 11.15.

Sergiu Brigai a acces în procuratură în iulie 2011, atunci cînd a fost numit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii de Nivelul Curții de Apel Chișinău. La 1 august 2016, el a fost numit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii de Circumscripție Chișinău. În octombrie 2018, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) l-a înaintat în funcția vacantă de procuror în Secția combaterea traficului de ființe umane din cadrul Direcției urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale. În decembrie 2021, a fost numit șef adjunct interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).

Magistrata Aliona Miron este judecătoare în funcție la CSJ din 2019. Aceasta a fost numită la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Candidatura acesteia a fost susținută de 53 de deputați din fracțiunea PAS. Magistrata și-a început activitatea de judecătoare în 2009 la Judecătoria Rîșcani din Chișinău. În 2019, Alionei Miron i-a încetat mandatul de membru al Colegiului disciplinar. Peste un an, plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Parlamentului Republicii Moldova numirea judecătoarei ca magistrată la Curtea Supremă de Justiție, înaintînd proiectul hotărîrii.

Miron a fost desemnată „din greșeală” în 2020 una dintre cîștigătoarele concursului pentru suplinirea funcției de judecător la CSJ, după ce Elena Belei, membră a CSM numită de Parlament din mediul academic, a votat de mai multe ori pentru candidatura ei în 2020. Belei a declarat că nu a făcut-o intenționat și este vorba de o eroare tehnică.

Magistrata figurează în lista judecătorilor care au beneficiat de apartament la preț preferențial, chiar dacă mai deținea un imobil. Potrivit unei anchete RISE Moldova, „în 2014, magistrata a declarat că familia sa deține mai multe terenuri agricole și trei case cu o suprafață totală de peste 400 de metri pătrați. Două dintre locuințe, situate în Călărași și Nisporeni, au ajuns în proprietatea familiei Miron în calitate de moștenire și donație”.

„Cea de-a treia locuință este, de fapt, un apartament la sol de 140 metri pătrați din Chișinău. Imobilul este amplasat în zona Academiei de Studii Economice din Moldova și a fost cumpărat de familia Miron la finele anilor ’90. La aceeași adresă magistrata mai are în proprietate și un garaj ridicat acum cîțiva ani”, se mai arată în investigație.

Aliona Miron nu a trecut testul Comisiei Pre-Vetting, iar ulterior CSJ a dispus reevaluarea sa.

Săptămîna trecută, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a numit-o în funcţia de judecător la Curtea Constituţională pe Viorica Puica, pe un termen de şase ani. Ulterior, conform procedurii, magistrata a depus jurămîntul în plenul Parlamentului.

Viorica Puica este magistrată din 2002 şi a activat doar la Judecătoria sectorului Botanica din Capitală. În 2020, CSM a propus Parlamentului Republicii Moldova numirea judecătorului Viorica Puica în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, înaintînd proiectul hotărîrii. Comisia Juridică, numiri și imunități a Parlamentului a respins candidatura magistratei Viorica Puica la funcția de judecător al CSJ. Patru deputați PSRM și deputatul democrat Eugeniu Nichiforciuc au votat împotriva promovării magistratei, ceilalți membri ai comisiei s-au pronunțat pentru. Viorica Puica nu a fost invitată la ședința comisiei, iar candidatura ei nici nu a fost discutată, chiar dacă legea obligă membrii comisiei să-și argumenteze deciziile. Deputatul socialist Vasile Bolea a argumentat această decizie prin faptul că parlamentarii au nevoie de mai mult timp ca să o cunoască pe judecătoare.

Viorica Puica a primit calificativul „excelent” de la Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor (CEP) subordonat CSM și a fost notată cu 76 de puncte de Colegiul pentru Selecția și Cariera Judecătorilor (CSC). Ea este una dintre puținele judecătoare care își exprimă public criticile în privința problemelor din sistemul judecătoresc, declarînd inclusiv că Procuratura nu este independentă. De altfel, Puica a avut nenumărate încercări de a fi promovată la instanțele superioare, doar că toate au fost eșuate.

În cadrul Adunării Generale a Judecătorilor din 28 aprilie curent, Viorica Puica a fost desemnată președinte al adunării. Ulterior magistrata și-a înaintat candidatura pentru a fi transferată temporar pe post de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). A obținut funcția temporară, iar la cîteva luni distanță a fost propusă pentru exercitarea interimatului funcției de președinte al CSJ.

În declarația de avere, Puica declară că pe parcursul anului trecut a obținut peste 177 mii lei venituri din salariu, aproape 208 mii salariul soțului, o remunerare modestă de pe urma activității științifice și didactice de aproape 5 mii de lei, o indemnizație de peste 100 mii lei pentru incapacitate temporară de muncă și o donație de la Asociația Judecătorilor de 55.200 lei.

La capitolul bunuri imobile, magistrate declară că deține un apartament de 71 m.p, dobîndit în 2017, cu o valoare de aproape 410 mii lei. Familia Puica are în proprietate un automobil Hyundai Tucson din 2017, achiziționat în 2020 cu 293.500 lei.

Comisia Vetting desfășoară evaluarea a 3 judecători a Curții Supreme de Justiție în funcție și a 20 de candidați la funcția de judecător Curții Supreme de Justiție, rămași în concurs. În listă se regăsesc avocați, procurori, judecători, un profesor universitar și un reprezentant al sectorului asociativ.