EcoDava: "Pădurile Moldovei sînt în pericol. De ce e urgentă o reformă la "Moldsilva"

"Într-o perioadă, în care criza ecologică globală impune acțiuni ferme, Republica Moldova se confruntă cu una dintre cele mai mari provocări interne: degradarea și exploatarea necontrolată a fondului forestier.

Demisia recentă a lui Victor Durbală din funcția de director al Agenției "Moldsilva" deschide din nou discuția despre necesitatea unor reforme profunde în această instituție-cheie a Ministerului Mediului". De această părere este Nicolae Pascaru, vicepreședintele organizației EcoDava, care s-a expus mai amplu la acest subiect, notează Noi.md.

O ramură strategică a statului

„Moldsilva” administrează peste 300 de mii de hectare de păduri de stat – adică mai mult de 80% din fondul forestier național. Într-o țară unde doar 13% din suprafață este împădurită, fiecare copac contează. Rolul acestei agenții nu este doar economic, ci unul vital pentru echilibrul ecologic, protecția solurilor, reglarea climei și conservarea biodiversității.

Probleme cronice: tăieri ilegale, control slab și autofinanțare riscantă

Ultimii ani au scos la iveală un șir de nereguli și scandaluri. Potrivit datelor oficiale, în 2020, s-au înregistrat peste 250 de cazuri de tăieri ilicite, cu un prejudiciu estimat la 2,4 milioane de lei, însă jurnaliștii și experții de mediu afirmă că volumul real al tăierilor este dublu față de cel raportat. În unele rezervații naturale, cum ar fi Codrii, s-au descoperit diferențe uriașe între cantitățile de lemn tăiat și cele trecute în acte – sute de metri cubi „dispăruți” fără explicație. Aceasta se întîmplă într-un sistem în care pădurarii nu au drept de sancționare, iar amenzile aplicabile pentru tăierile ilegale (între 2.500 și 5.000 lei) sînt prea mici pentru a descuraja abuzurile.

Un alt aspect critic este autofinanțarea agenției. În prezent, „Moldsilva” este obligată să-și acopere o parte din cheltuieli prin exploatarea lemnului. Acest model financiar încurajează tăierea, nu protecția. Experții și organizațiile de mediu, printre care și echipa EcoDava, atrag atenția că statul trebuie să finanțeze integral agenția pentru a elimina conflictul de interese dintre profit și conservare.

Eșecul regenerării și riscul pierderii pădurilor seculare

Chiar și acolo unde tăierile sînt declarate „sanitare” sau „de igienă”, lipsa controlului a dus la abuzuri. Pădurile bătrîne și copacii seculari – un patrimoniu natural de valoare inestimabilă – sînt adesea sacrificați sub pretextul „reînnoirii”. Suprafețele regenerate anual sînt modeste, iar pădurile private reprezintă sub 1% din total, ceea ce arată lipsa unei viziuni moderne de extindere a fondului forestier.

Cinci direcții de reformă propuse

Pentru a opri declinul, este nevoie de acțiuni concrete și de voință politică reală. Printre reformele urgente se numără:

-Finanțare din bugetul de stat, nu din exploatarea lemnului. Numai astfel „Moldsilva” poate fi o instituție de protecție, nu o întreprindere comercială.

-Moratoriu de cel puțin 15 ani la tăierea pădurilor, cu excepția cazurilor strict justificate de boală sau pericol ecologic.

-Protejarea copacilor seculari și a rezervațiilor naturale – Codrii Moldovei trebuie să fie un simbol al renașterii ecologice, nu un depozit de lemn.

-Modernizarea tehnologică și orientarea către sădire și ferme de carbon, după modelul țărilor europene care monetizează captarea carbonului și refac pădurile.

-Integrarea cercetării științifice în politicile forestiere – cooperare cu Academia de Științe a Moldovei pentru metode performante de îngrijire, reîmpădurire și protecție a solului.

Un apel către autorități și societate

Agenția „Moldsilva” nu mai poate funcționa după modele vechi. Tăierile ilegale, lipsa transparenței și finanțarea prin exploatare subminează încrederea publicului și afectează mediul pe termen lung. Republica Moldova are nevoie de o strategie forestieră durabilă, de conducători certificați în domeniul silviculturii și de implicarea reală a cetățenilor și organizațiilor ecologiste.

Pădurile nu se pot apăra singure. Dacă nu acționăm acum, riscăm să pierdem nu doar Codrii Moldovei, ci și echilibrul natural al unei țări deja vulnerabile la schimbările climatice", se arată în mesajul enunțat de Nicolae Pascaru.