Transnistria stiri: 1399
Preşedintele stiri: 4054

Doru Petruți, despre unele întrebări din Recensămînt: "Mie, ca sociolog, îmi este greu să înțeleg logica lor"

9 apr. 16:19   Societate
6701 0

Doru Petruți, director General IMAS Chișinău, companie care realizează studii și cercetări sociologice, a comentat pentru Noi.md unele întrebări, la care urmează să răspundă cetățenii Republicii Moldova în cadrul Recensămîntului Populației și Locuințelor 2024.

În mediul online, au apărut deja mai multe poze cu chestionarul din cadrul Recensămîntului. Totodată, mai mulți cititori ai site-ului Noi.md au expediat în adresa redacției mesaje, în care se arată revoltați de conținutul unor întrebări, care, în opinia lor, sînt, cel puțin, stranii.

«-Ați fost prezent în această locuință la miezul nopții, între 7 și 8 aprilie 2024?»;

«-Ați revenit în această locuință de cel puțin 2 ori pe lună?»;


«Care a fost motivul absenței din această locuință?».

Acestea sînt doar cîteva din întrebările, la care cetățenii sînt rugați să răspundă.

Doru Petruți, director general al companiei sociogice IMAS, a menționat pentru Noi.md că lui, ca sociolog, nu-i este clară relevanța unor asemenea întrebări în contextul unui astfel de exercițiu, cum este recensămîntul.

«Nu doar întrebările astea stîrnesc și zîmbete, și acuze din partea diverselor persoane. Ce intenționează ei, pentru ce doresc să utilizeze o astfel de informație asta doar realizatorii pot lămuri. Este o informație, care pur și simplu nu are o valoare nici științifică, nici nu spune ceva relevant despre populație. Mie îmi este greu ca sociolog să înțeleg care este logica unor astfel de întrebări».

Potrivit sociologului, există și posibilitatea de a refuza răspunsul la unele întrebări.

«Există și posibilitatea la mai multe întrebări de a refuza un răspuns, pentru cei care consideră că ele nu răspund la obiectivele enunțate de BNS de a ști cîți sîntem, cum sîntem. Și atunci apare întrebare, dar oare refuzînd de a răspunde la una sau mai multe întrebări, care este scopul atunci, care este validitatea unui astfel de exercițiu».

Sociologul a mai spus că, în opinia lui, ar exista și anumite subtilități legate de acest exercițiu, mai ales, avînd în vedere că acest an este unul electoral.

«Am luat și act de anumite posibile interpretări pe marginea unor întrebări și a informației culese prin intermediul unui exercițiu, și vă rog să rețineți acest lucru, care nu se compară cu un sondaj de opinie făcut pe un eșantion. Este un exercițiu, care, în principiu, ar trebui să ajungă în toate gospodăriile din Republica Moldova. Un astfel de exercițiu nu are marjă de eroare și presupune intervievarea întregii populații.

Anumite informații din start pot avea și o conotație electorală, pentru că, la modul real, noi nu știm în prezent nici măcar cîți cetățeni ai Republicii Moldova sînt în țară. Iar recensămîntul ar oferi o informație foarte precisă, clară din acest punct de vedere. Da, chiar și această informație are un anumit corespondent în ceea ce ține de implicațiile electorale. Sigur, strategii se pot face, dar important este cine va avea acces la această informație și, sigur, dacă ea va fi folosită și-n alte scopuri, lucrurile asta mai trebuie și dovedite».

Сontactați de Noi.md pentru anumite precizări, reprezentanții Serviciului de presă al Biroului Național de Statistică au cerut o solicitare în scris, ceea ce am și făcut și sîntem în așteptarera răspunsului.

Amintim că luni, Oleg Cara, directorul BNS, a declarat în cadrul emisiunii „Consens Național” de la RLIVE TV că persoanele care refuză să prezinte date individuale în scopuri statistice riscă o amendă în mărime de pînă la 2100 de lei, conform articolului 330 din Codul Contravențional. Procesul-verbal va fi întocmit de către un reprezentant al BNS în baza unui raport prezentat de recenzor.

Recensămîntul populației și locuințelor în anul 2024 a început în data de 8 aprilie și va dura trei luni.

2
3
0
4
59

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

La ce vor duce modificările la Codului Penal privind extinderea noțiunii de ”trădare de patrie”?