Cum putem sădi cît mai multe păduri în Moldova

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, vrea ca în țară să fie plantate multe păduri în și a propus un program foarte frumos, însă deocamdată în republică se plantează de două ori mai puțini copaci decît în planul anunțat și se taie de două ori mai mult decît se plantează.

Acest lucru l-a semnalat activistul de mediu, studentul Facultății Ecologie a Universității Tehnice din Moldova, unul dintre liderii echipei „Taborul Mamei Pămînt”, reprezentantul echipelor Fondului pentru Dezvoltare Ecologică EcoDava și Ecology.md, Vladislav Sanduleac, relatează Noi.md.

Potrivit lui, deși acesta este primul președinte din toți cei precedenți, care iubește și vrea să salveze natura Moldovei, deocamdată forțele sale nu sînt pe măsura realității.

Activistul de mediu a declarat că, în planul său, președinta mizează pe oameni, motiv pentru care organizează un festival al Pădurilor și desfășoară tot felul de campanii de PR de sădire a copacilor.

„Dar poporul nostru este considerat unul dintre cele mai sărace din Europa, iar pădurile noastre, de asemenea, sînt cele mai puține comparativ cu alte țări europene. Cum poate cea mai săracă națiune să planteze cea mai mare cantitate de păduri în cel mai scurt timp? Or, de asta este nevoie pentru a ne adapta la schimbările climatice: secete bruște și ploi musonice. Pădurea este singura care poate face față acestor calamități! Există un singur răspuns: oamenii trebuie să beneficieze de pe urma acestui lucru! Cea mai săracă națiune poate planta cele mai multe păduri doar dacă acest lucru va fi profitabil. Și nu poate exista decît un singur beneficiu: pădurea plantată trebuie să fie privată”, a subliniat Vladislav Sanduleac.

Potrivit acestuia, astfel de exemple există. În special, American Homestead Act, (Legea Gospodăriilor), a fost adoptată în 1862, în timpul Războiului Civil din SUA. Din cele 31 de milioane de locuitori ai Americii de la acea vreme, aproximativ 1,6 milioane de persoane au primit gratuit pămînt. 10% din terenuri au fost date americanilor pentru moșii.

Acest lucru a dus la o creștere bruscă a clasei de mijloc în rîndul populației, ceea ce a influențat foarte mult creșterea economică a țării. În 40 de ani, populația a crescut de la 31 de milioane la 76 de milioane de persoane. La momentul încheierii programului (1976), populația SUA era de aproximativ 218 milioane.

Potrivit contemporanilor acelei perioade, cartea „Not Just Life” povestește cum o familie care a luat pămîntul s-a îmbogățit din producția și vînzarea siropului de arțar și a altor produse forestiere.

„Istoria cunoaște foarte multe astfel de exemple în care statul oferă gratuit oamenilor terenuri pentru utilizare personală: Legea funciară din Noua Zeelandă din 1860, reforma distribuirii terenurilor în Japonia după război în 1946 și altele.

Similară cu legea americană este cea mai modernă de pînă în prezent Legea privind proprietățile în unele regiuni ale Federației Ruse.. Dar contemporanii au mers mai departe și au ajustat unele prevederi în relația dintre stat și cetățean”, a spus activistul de mediu, unul dintre liderii echipei ”Taborul Mamei Pămînt”.

El a subliniat că, în versiunea modernă a legii, o familie, la fel ca cea americană din perioada adoptării Homestead Act, poate primi gratuit 1 hectar de pămînt și mai mult, iar acesta este dat în folosință pe viață. Dar, pentru a exclude tot felul de fraude cu terenul, acesta este dat în condiții fără dreptul de a-l vinde. În acest mod, statul își poate securiza terenurile.

În cazul în care o persoană a decis să primească un teren cu titlu gratuit, aceasta nu poate împărți bucata sa de teren și să o revîndă sub altă destinație. Nu poate transfera decît o singură parcelă de teren rudelor sale prin moștenire. Chiar și darea în chirie a acestuia nu este permisă.

Dar, în schimb, statul scutește în totalitate cetățenii de impozitarea produselor cultivate pe moșii. Legea americană era la fel și, după cum arată istoria, lipsa impozitelor pe produsele cultivate pe aceste terenuri nu a făcut decît să îmbunătățească poziția statului și să sporească puternica creștere a populației. Legea modernă privind moșiile reglementează chiar și ceea ce trebuie cultivat pe acea moșie.

Plantațiile ar trebui să respecte principiile de bază ale permaculturii - cultură durabilă cu impact minim asupra mediului. Mai exact, două treimi din teren trebuie plantate cu o pădure mixtă cu minim 350 de specii diferite de arbori și arbuști, o treime - livadă mixtă, iar restul - grădină de legume, iaz și construcții. Terenului trebuie împrejmuit cu un gard viu pentru a proteja proprietatea și a atrage păsările. În toate cazurile, acest lucru sporește creșterea economică și demografică a țării și consolidează clasa de mijloc și nivelul general de prosperitate al tuturor cetățenilor.

„Dacă fiecare moldovean va planta cel puțin un hectar de pădure, ceea ce nu este un lucru complicat pentru o familie, vom obține 2 milioane de hectare de pădure. Cu suprafața Moldovei de 3,4 milioane de hectare, vom obține 59% din împădurirea țării. Iar aceștia sînt indicatorii celor mai bune țări din Europa. Chiar dacă doar 10% dintre moldoveni vor lua pămînt, ca în America pe vremea Homestead, asta înseamnă cel puțin 200.000 de hectare de pădure, nu din contul statului, ci al investițiilor fiecărei familii”, a subliniat Vladislav Sanduleac.

El a menționat că familiile pot și vor planta păduri dacă li se oferă condiții avantajoase. Iar transmiterea gratuită a terenurilor în proprietate privată, fără plata impozitelor, este oferta cea mai avantajoasă pentru fiecare familie moldovenească.

„Iar legea cu privire la moșii poate ajusta relațiile avantajoase între stat și fiecare familie din Moldova”, a declarat activistul de mediu, studentul Facultății Ecologie a Universității Tehnice din Moldova, unul dintre liderii echipei „Taborul Mamei Pămînt”, reprezentantul echipelor ”Fondul pentru Dezvoltare Ecologică EcoDava” și ”Ecology.md”