Comoară pentru arheologi: Ce a scos la iveală grota de la Brînzeni

În lunile mai-iulie, se desfășoară cercetări arheologice sistematice la grota de la Brînzeni (r-nul Edineț), sub conducerea lui Serghei Covalenco, cercetător științific la Muzeul Național de Istorie a Moldovei, notează Noi.md.

La aceste investigații de teren, a participat și Natalia Ovcearov, șefă a Serviciului managementului patrimoniului arheologic din cadrul Agenției Naționale Arheologice.

Grota este situată la cca 800 m sud-est de satul Brînzeni, r-nul Edineț, fiind cunoscută, mai ales, printr-o descoperire impesionantă și unică pentru spațiul nostru – a unei amulete-pandativ lucrate din fildeș de mamut, care redă forma unei rachete sau a unui pește.

Grota de la Brînzeni a fost descoperită în anul 1958 de către arheologul Nicolae Chetraru, fiind investigată arheologic în anii 1960-1968 (N. Chetraru), 1986 (I. Borziac) și 2016 (V. Burlacu).

În anul curent, cercetările au fost efectuate la zona de la intrare în grotă. Mai întîi, au fost evacuate pietrele mari de calcar, sub care au fost identificate mai multe nivele de locuire din diferite epoci istorice: eneolitic, mezolitic și paleoliticul superior.

Cercetările arheologice s-au soldat cu descoperirea a numeroase piese și unelte de silex (lame retușate, gratoare, burine și produsele de debitaj), materiale arheozoologice provenind de la cerb polar, cal sălbatic etc. și resturi osoase de rozătoare.

Conform cercetărilor anterioare, pentru grota de la Brînzeni au fost obținute cîteva datări radiocarbon, care au dovedit că omul preistoric a locuit în peșteră începînd cu cca 36000 mii de ani a. Chr.