Cînd va ratifica Moldova Carta Europeană a limbilor regionale

Actualele autorități ale Moldovei, pe calea integrării europene pot ratifica Carta Europeană a limbilor regionale și minoritare, pe care țara noastră a semnat-o în 2002, dar încă nu a ratificat-o.

O astfel de opinie a exprimat președintele Consiliului de Administrație al Adunării Popoarelor din Moldova, fostul director general al Biroului Relații Interetnice, Olga Goncearova, în cadrul emisiunii "Mecanismul de acțiune cu Elena Levițkaia-Pahomova" de la postul de televiziune NTV-Moldova, transmite Noi.md.

Ea a amintit că Carta Europeană este unul dintre principalele documente ale Uniunii Europene și a fost semnată de Moldova în perioada guvernului Vasile Tarlev, dar nu a fost ratificată nici pînă în prezent.

"Acesta este un document foarte complex. Este complex nu din punct de vedere al conținutului. Este dificil, deoarece trebuie executat corect și noi l-am studiat în detaliu în acea perioadă. Documentul este foarte bun, dar pentru a-l pune în aplicare, la acel moment trebuia să existe un sprijin financiar suficient, inclusiv pentru a oferi educație, așa cum doreau minoritățile naționale. Am organizat seminarii, întîlniri și conferințe în sud, nord și centru, pentru că înțelegeți și voi perfect specificul. Sudul și nordul sunt practic la fel. Singurul lucru este că sudul are o înclinație spre limba găgăuză și bulgară, iar nordul este în principal ucrainean și rus. În Centru, populația este mai mult vorbitoare de limbă moldovenească. Dar, cu toate acestea, în general, tot ceea ce s-a întîmplat în centru, a fost ca o înțelegere reciprocă și raționalizată reciproc. Nu ne-am negat reciproc pozițiile, nu a existat nimeni categoric împotriva cuiva", a remarcat Olga Goncearova.

Potrivit acesteia, în timpul guvernării Partidului Comunist, Strasbourgul a pus multă presiune asupra guvernului de atunci cu privire la ratificarea Cartei Europene a limbilor regionale și minoritare.

"În calitate de director al Biroului Relații Interetnice, nu am fost împotriva ei, nici guvernul nu a fost împotriva ei. Am vrut doar să fim ajutați financiar, pentru că atunci ieșeam încet din problemele anilor 90, intram în ritmul economiei și, desigur, nu aveam acea sumă imensă, inaccesibilă, care trebuia cheltuită pentru publicarea unor noi manuale, pentru deschiderea claselor preșcolare, pentru deschiderea de facultăților în învățămîntul superior. Adică, tot ceea ce a fost prezentat, trebuia încă discutat și implementat cu adevărat. Dar pentru acest lucru era nevoie și de mijloace financiare. Iar deja din 2009, după plecarea de la puterea a Partidului Comunist, noua guvernare nu mai avea nici voință politică, nici dorința de a face acest lucru. De aceea, cred că astăzi, chiar dacă noul guvern va decide să ratifice acest document, acesta poate avea loc în două cazuri. Primul este dacă autorităților li se va oferi sprijinul financiar necesar, atît didactic, metodologic, cît și personalul didactic care va putea continua să lucreze la probleme de educație și la multe alte probleme și ar fi bine ca de acest lucru să se ocupe acei oameni care vorbesc limbile menționate în cartă. Iar al doilea caz este ca un gest pur politic, care nu poartă doar un gest politic", a declarat președintele Consiliului de Administrație al Adunării Popoarelor din Moldova, ex-director general al Biroului Relații Interetnice.

"La un moment dat, am fost presați cu această cartă. Acum, la multe lucruri nici se acordă atenție. Sper foarte mult că, dacă cadrul legislativ al Republicii Moldova în domeniul relațiilor interetnice va fi abordat cu o minte deschisă și fără părtinire politică, atunci, desigur, această cartă va apărea cu siguranță. Cel puțin, va trebui să începem discuția. Poate că va trebui de eliminat cîteva momente sau de adăugat. Dar dacă va fi deja ratificată, atunci ea trebuie ratificată în volumul în care ar trebui implementată, ar trebui să fie utilă și să poată fi aplicată, nu doar să bifăm că am ratificat-o", a spus Olga Goncearova.