Ce loc ocupă Moldova în clasamentul Indicelui Percepției Corupției 2018

Ce loc ocupă Moldova în clasamentul Indicelui Percepției Corupției 2018

Cu un scor de 33 de puncte, Republica Moldova se situează pe locul 117, din 180 de țări, în clasamentul Indicelui Percepției Corupției (IPC) pentru anul 2018, lansat astăzi, 29 ianuarie, de Transparency International la Berlin.


Indicele Percepției Corupției este evaluat la o scară de la 0 pînă la 100, unde „0” semnifică corupție totală, iar „100” – lipsă totală de corupție. Principalele rezultate ale IPC 2018 arată că peste 2/3 din țările incluse în clasament au înregistrat un scor mai mic de 50 de puncte, scorul mediu fiind de doar 43 de puncte.


Transperency International Moldova menționează că IPC reflectă preponderent percepția corupției uzuale, de rutină. Sumele plăților informale uzuale achitate anual de populație reprezentanților instituțiilor statului sînt derizorii comparativ cu mijloacele sustrase din sistemul bancar în urma jafului miliardului. Cu toate acestea, și în 2018 investigarea furtului miliardului a fost tergiversată, fiind zădărnicită aplicarea strategiilor de recuperare sugerate de Kroll și Steptoe&Johnson. Nu au fost trași la răspundere beneficiarii finali ai furtului miliardului, nu au fost înregistrate progrese în recuperarea mijloacelor sustrase.


Potrivit TI-Moldova, în schimb, în luna iulie a anului trecut, a fost adoptată pe furiș legea „amnistiei capitalului” care permite legalizarea mijloacelor de proveniență frauduloasă. În ianuarie 2017 în expertiza sa CNA a evaluat conceptul liberalizării capitalului ca unul echivalent cu cel de spălare a banilor de proveniență infracțională. În 2018, cînd acest concept a fost pus în aplicare, Centrul nu a întreprins măsurile de rigoare. Totodată, în 2018 au fost modificate prevederile privind oferirea cetățeniei Republicii Moldova contra investiții. Acestea au permis transmiterea atribuțiilor de examinare a dosarelor candidaților la cetățenie unei companii private și mușamalizarea informațiilor despre beneficiari, sursele de proveniență a bunăstării acestora, sporind riscurile de spălare a banilor la nivel internațional.


Experții de la TI-Moldova mai menționează că, deși a fost adoptată în lectură finală o nouă lege cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, care urma să transpună recomandările MONEYVAL, mai puțin de jumătate din recomandări au fost implementate, altele doar parțial. Autoritățile raportează despre pornirea dosarelor contra unor medici aparte, inițiind în același timp parteneriat public-privat cu o companie din offshore în prestarea serviciilor de dializă, creînd un mecanism de monopol pe zeci de ani și direcționînd sute de milioane de lei bani publici către un destinatar netransparent. Potrivit lor, aceste lucruri vorbesc nu atît despre percepția corupției uzuale de către populație reflectată în IPC, cît despre corupția la cel mai înalt nivel, inclusiv corupția politică, capturarea instituțiilor statului în beneficiul unui grup îngust de interese.


Țările cu democrație avansată au o medie a IPC de 75 de puncte; democrațiile „problematice” – 49 de puncte; regimurile hibride, cu tendințe autocrate – 35 puncte; regimurile autocrate, cu cele mai proaste rezultate –  doar 30 de puncte. Începînd cu 2012, doar 20 de țări și-au îmbunătățit semnificativ scorurile, inclusiv Argentina și Côte D'Ivoire, iar în 16 indicele a scăzut semnificativ, inclusiv în Australia, Chile și Malta. În fruntea clasamentului se află Danemarca și Noua Zeelandă cu, respectiv, 88 și 87 de puncte. Somalia, Sudanul de Sud și Siria se află la polul opus al acestuia, respectiv, cu 10, 13 și 13 puncte. În medie, după regiuni, cea mai bună situație este în Europa de Vest și Uniunea Europeană – 66 de puncte, iar cele mai proaste – în regiunile Africa Subsahariană (scor mediu 32) și Europa de Est și Asia Centrală (scor mediu 35 de puncte).


Citește-ne pe Twitter, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load