Asociația „Monumentum” vine cu clarificări privind soarta "Cimitirului Eroilor" din sectorul Botanica

Asociația „Monumentum” a răspuns redacției Noi.md la întrebarea privind soarta teritoriului fostului cimitir de garnizoană ("Cimitirul Eroilor") din sectorul Botanica al capitalei.

Potrivit sursei, în acest loc nu a existat niciodată un cimitir rusesc de garnizoană, dar a existat Cimitirul Militar Internațional al Eroilor căzuți în cele două războaie mondiale. Acolo au fost înhumați soldați din diverse țări care au luptat în cele două războaie mondiale.

Asociația „Monumentum” precizează că cimitirul a fost distrus definitiv în 1945, ulterior, pe acest teren fiind construit Spitalul de Ftiziopneumologie, demolat și el în 2007. În același an, s-a decis vînzarea terenului unei companii offshore, care deține proprietatea și în prezent, notează sursa citată.

Totodată, în noiembrie 2023, Guvernul de la Praga, împreună cu Asociația „Monumentum”, au reconstituit monumentul celor 39 de eroi cehoslovaci înhumați în fostul cimitir.

“În timpul lucrărilor a fost descoperită crucea de piatră a unui soldat român, ceea ce a inspirat ideea amenajării unei parcele închinate eroilor români căzuți în cele două războaie mondiale. Aceasta a fost inaugurată în aprilie 2024 pe faleza bulevardului Decebal, în apropierea fostului cimitir. Monumentul, sculptat în piatră de Cosăuți, este inedit și nu a fost relocat. Pe această faleză, operele comemorative de război au fost amplasate astfel încît să poată fi ridicate și alte monumente în cinstea eroilor francezi, italieni, polonezi, ruși, unguri și ai altor naționalități. Fiecare stat care dorește să își comemoreze eroii înhumați în fostul Cimitir Militar Internațional din Chișinău poate adresa o cerere Primăriei Chișinău pentru obținerea aprobărilor necesare”, spune Asociația „Monumentum”.

În ceea ce privește întrebarea despre planurile de strămutare a pietrelor funerare romînești, Asociația „Monumentum” nu a menționat niciun plan de viitor pentru o astfel de acțiune.

Unul dintre liderii mișcării de căutare din Moldova, șeful echipei de căutare „August” Alexei Petrovici, a ridicat din nou problema mutării pietrelor funerare pe teritoriul fostului cimitir al garnizoanei („Cimitirul Eroilor”) din sectorul Botanica al capitalei. Petrovici a declarat că, în cadrul lucrărilor de reconstrucție a părții inferioare a cimitirului militar (denumirea istorică inițială „Cimitirului Garnizoanei”), a apărut o alee de pietre funerare romînești transferate aici din alte locuri. Această împrejurare a ridicat unele întrebări către organele competente.

De menționat că Cimitirul Eroilor (denumirea istorică originală „Cimitirul Garnizoanei”) a apărut la Chișinău în 1888. Cimitirul Eroilor este locul de înmormîntare a militarilor care au murit pe cîmpurile de luptă ale Primului Război Mondial și au decedat în spitalele militare din Chișinău, care erau multe în timpul războiului. Printre cei înmormîntați aici, ale căror nume au fost identificate, sînt persoane de diferite naționalități: există nume și prenume franceze, cehe, rusești, ucrainene, poloneze, moldovenești, romînești. Primele înmormîntări datează din 1888. Primul ofițer înmormîntat în noul cimitir a fost comandantul Escadrilei a V-a, Baronul Medem Alexandr Ivanovici. În 1891, în același cimitir a fost înmormîntat Gresser Evgheni Petrovici, general-maior, comandant al Regimentului 24 Cavalerie.

În acest cimitir au fost înmormîntați aproximativ 1000 de ofițeri și soldați ruși. În timpul Primului Război Mondial, aici au fost înmormîntați francezi, romîni, polonezi, greci, austrieci, moldoveni, cehi și slovaci din Corpul cehoslovac. În mai 1926, aici a fost ridicat un monument în cinstea acestei unități militare. În anii 1930 a fost redenumit Cimitirul Eroilor. În mai 1940, aici a apărut o capelă. Apoi a izbucnit războiul. Următoarele morminte datează din vara și începutul toamnei anului 1941. Primii au fost îngropați cincizeci de soldați ai Armatei Roșii care au apărat Moldova. Ei au fost urmați de 96 de soldați romîni. Ultimele înmormîntări datează de la sfîrșitul anilor '40. Este vorba de prizonieri germani și maghiari care reconstruiau Chișinăul.