Amenzi de peste 1,2 milioane de lei pentru arderea frunzelor

Arderea frunzelor rămîne o practică veche și ilegală în multe localități rurale, cu efecte toxice asupra sănătății și solului.

Autoritățile au aplicat, de la începutul anului curent, amenzi de peste 1.2 milioane de lei. Specialiștii spun că cea mai bună alternativă pentru arderea frunzelor este compostarea – o soluție simplă, ieftină și ecologică, prin care acestea devin îngrășămînt pentru grădină.

Arderea frunzelor: risc pentru sănătate, sol și buzunar

„Arderea frunzelor, a resturilor vegetale și a deșeurilor menajere cauzează prejudicii ireparabile mediului și sănătății umane. În urma arderii, în atmosferă se degajă substanțe toxice care pot provoca probleme ale căilor respiratorii și afecțiuni ale sistemului nervos central”, a menționat într-un interviu pentru Radio Moldova Aliona Rusnac, secretar de stat la Ministerul Mediului.

Potrivit aceleiași surse, „substanțele toxice ajung în apă și sol, afectînd habitatele naturale, fauna și microorganismele care mențin fertilitatea”.

Efectele se resimt direct și în calitatea solului, explică Tatiana Nagacevschi, doctor în științe biologice.

„Temperaturile ridicate din timpul arderii diminuează formarea humusului. Biota solului – microorganismele din stratul superior de 10 -20 cm – moare; cînd arde vegetația, temperatura solului urcă la 40–60°C, valori mortale pentru ele”, a afirmat Tatiana Nagacevschi, la Radio Moldova.

Fenomenul este sancționat tot mai des. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a raportat, de la începutul anului, amenzi ce depășesc 1.2 milioane de lei pentru incendierea neautorizată a vegetației uscate, inclusiv frunze și deșeuri.

În urma controalelor inopinate derulate împreună cu inspectorii de mediu și polițiștii, au fost întocmite peste 270 de procese-verbale, majoritatea pe numele persoanelor fizice care au dat foc resturilor vegetale în curți sau pe terenuri, fără respectarea legii.

Compostarea: soluția practică ce întoarce frunzele în sol

Alternativa recomandată de specialiști este compostarea.

„Putem valorifica resturile vegetale: le strîngem și facem compost. Rezultatul este un îngrășămînt ecologic, util pentru menținerea umidității și conservarea solului în contextul secetei”, a subliniat Aliona Rusnac.

Ecologistul Vladimir Garaba a punctat pașii de bază pentru gospodării: „Adunați frunzele și depozitați-le într-o groapă sau într-o grămadă la colțul grădinii, acoperite cu un strat de pămînt; dacă se poate, turnați puțină apă ca să nu se împrăștie, iar la anul veți avea o cantitate mare de fertilizant. Îndemn populația să renunțe la aprinderea frunzelor.”

Din perspectiva practicii de grădinărit, ecologista Gabriela Isac reamintește logica naturală a procesului: „Atunci cînd compostăm, lucrăm în colaborare cu natura. Așa cum se întîmplă în pădure, frunzele și resturile din bucătărie se întorc ca hrană pentru sol, ca o plapumă naturală ce protejează de îngheț și secetă și face pămîntul mai roditor”.

Recomandarea principală, spune ecologista, este entuziasmul și dorința de a experimenta „fiindcă nu există un compost greșit. Dacă sînt probleme, compostul ne arată ce trebuie de făcut”.

„Dacă miroase urît, adăugăm material uscat și amestecăm. Dacă se descompune încet, e prea uscat sau are nevoie de resturi din bucătărie ori de puțin gunoi de grajd. Căutați și alți oameni care compostează, pentru inspirație și sprijin”, a îndemnat Gabriela Isac, într-un interviu oferit pentru emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.