Ce se știe despre tunelul misterios de sub Cetatea Soroca

Generații de soroceni au povestit și continuă să povestească legenda conform căreia sub cetate ar exista un tunel folosit de luptători pentru a se refugia în caz de atac neașteptat asupra cetății. Se presupune că prin acest tunel erau aduse provizii în perioadele lungi de asediu, fie că asediatorii erau polonezi, cazaci sau tătari.

Pentru a clarifica adevărul din perspectiva istoriei locale, jurnaliștii de la observatorul.md l-au întrebat pe Victor Botnaru, directorul Muzeului de Istorie și Etnografie „Nicolae Bulat”, ce cunoaște despre tunelul secret de sub Cetatea Soroca, transmite Știri.md.

„E mai mult legendă,” spune Botnaru. De secole, se vorbește despre un tunel care ar traversa albia rîului Nistru pînă în satul Tsekynivka, din regiunea Vinița, Ucraina de astăzi. Deși ar fi logic ca fiecare fortificație să aibă o ieșire ascunsă, cum ar fi un tunel secret, eforturile de a găsi acest tunel, începute în cadrul săpăturilor arheologice din 2011, nu au oferit pînă acum nici o dovadă concretă care să-i confirme existența.

„Fiecare legendă are un fapt real la bază, care, cu timpul, evoluează pentru a deveni varianta cunoscută de toți. La fel e și cu tunelul. Eu presupun, din nou, cu titlul de ipoteză, că, în timpul domniei lui Vasile Lupu, atunci cînd își căsătorește fiica Ruxanda cu Timuș, fiul lui Bogdan Hmelnițki, în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, el primește cadou de la hatmanul cazacilor zaporojeni o parte din pămînturile care le avem după Nistru, vis-a-vis de Cetatea Soroca.

Și iată acolo, unde actualmente se află, cel mai probabil, turnul de apă, își ridică un palat. Deci, populația, văzînd fortificația pe o parte a Nistrului și palatul pe cealaltă, și-a pus întrebarea: nu cumva ar trebui să existe și un tunel secret? Cu atît mai mult că subsoluri și cave noi avem destule, începînd cu peștera lui Bechir și terminînd cu beciurile, care sînt foarte numeroase în întregul areal al actualului oraș Soroca,” menționează domnul Victor Botnaru.

Pe de altă parte, profesoara de istorie de la LT „C. Stere”, Angela Zeamă, se arată sceptică față de existența unui tunel.

ată ce argumente prezintă: „Ideea existenței tunelului a pornit de la faptul că, în dreptul Cetății, Nistrul formează niște vîrtejuri. De aici a apărut convingerea că ar exista un tunel care s-a surpat, provocînd aceste vîrtejuri. Îmi amintesc această poveste încă din copilărie. Domnul Bulat, Dumnezeu să-l ierte, nu susținea ideea existenței tunelului. Arheologii, în timpul săpăturilor, nu au găsit urme. Conform legendei, tunelul pornea din fîntîna cea mică, neamenajată. Arheologii au intrat în ea, dar nu au găsit nimic.

Din punct de vedere istoric, ipoteza nu este susținută, deoarece nu are sens construcția unui tunel spre teritoriul dușmanului. Adică, dacă te pomenești cu cetatea încercuită, nu fugi spre dușman. După cum spunea domnul Bulat, era mai logic să se retragă spre locul unde cîndva era fabrica de bere, spre strada Voițehovski. Acolo ar fi putut fi o ieșire de tunel.”

În favoarea ultimei ipoteze vine o întîmplare care este relatată de doctorul în istorie Sergiu Musteață: „Știm că atunci cînd s-a construit drumul de acces spre cetate, localnicii spun că s-a dat peste pivnițe. În dealul de vizavi de cetate, la fel sînt urmele unor pivnițe. Cîțiva ani în urmă, de pe strada Independenței, asfaltul s-a prăbușit pe o porțiune destul de mare; putea cădea un camion acolo, într-o pivniță. Nu s-a cercetat; s-a adus prundiș, nisip, s-a astupat, s-a pus asfalt și iată așa am astupat o urmă de istorie importantă din trecutul orașului Soroca.”

Cercetările efectuate pînă acum, inclusiv cu ajutorul unui georadar adus din România, nu au reușit să dezvăluie nimic care să confirme existența tunelului. Totuși, au fost descoperite alte structuri subterane, cum ar fi un beci foarte bine conservat.