CSJ a anulat încheierea Curții de Apel cu referire la plîngerea lui Alexandr Stoianoglo

Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a admis pe 4 septembrie 2024 recursul depus în interesele lui Alexandr Stoianoglo și a anulat încheierea Curții de Apel din 2 noiembrie 2021, prin care i-a fost declarată inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ împotriva Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) cu privire la contestarea Hotărîrii CSP din 2021 prin care s-a decis „examinarea aspectelor invocate în adresarea lui Lilian Carp, vizînd pretinse acțiuni ilegale comise de domnul Alexandr Stoianoglo”.

Hotărîrea CSJ vine după decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO), din 24 octombrie 2023, în cauza Stoianoglo v. Republica Moldova, prin care s-a constatat în unanimitate încălcarea art. 6 § 1 din Convenţie – dreptul de acces la o instanţă de judecată.

Anunțul despre decizia CSJ a fost făcut de către avocatul lui Stoianoglo, Iurie Mărgineanu. „La moment CSJ a făcut cel puțin dreptate și a oferit o șansă de acces la justiție”, a scris acesta pa pagina sa de Facebook.

Potrivit documentului, completul de judecată al Curții Supreme de Justiţie concluzionează că argumentele invocate în recurs sînt întemeiate, fapt pentru care recursul depus de Alexandr Stoianoglo, reprezentat de avocatul Iurie Mărgineanu urmează a fi admis cu anularea încheierii primei instanțe.

Stoianoglo a cerut instanței anularea hotărîrii CSP din 5 octombrie 2021 „cu privire la desemnarea procurorului în Procuratura Anticorupţie, Victor Furtună, pentru examinarea denunţului depus împotriva procurorului general, Alexandr Stoianoglo, de către deputatul în Parlament Lilian Carp”, ca fiind „un act administrativ individual ilegal defavorabil”.

CtEDO a anunțat decizia în privința unei plîngeri a fostului procuror general

CtEDO a constatat, în unanimitate, că a existat o încălcare a articolului 6 § 1 (dreptul de acces la o instanță) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Cauza se referea la incapacitatea procurorului general de a face apel împotriva suspendării sale, care a fost declanșată de procedurile penale care au fost inițiate împotriva sa.

Stoianoglo a solicitat 20 000 de euro pentru „prejudiciul moral pe care considera că l-a suferit ca urmare a acoperirii mediatice extinse a cauzei la nivel național”. Acesta a afirmat că reputația sa a fost afectată de faptul că nu a putut contesta decizia CSP din 5 octombrie 2021.

Curtea a observat, împreună cu Guvernul, Curtea Constituțională și Comisia de la Veneția, că „suspendarea în sine ar putea fi justificată, în principiu, de statutul reclamantului în calitate de procuror general, care îi conferea puteri largi pentru a supraveghea anchetele penale, și că aplicarea unei astfel de măsuri unui procuror general nu punea, în sine, o problemă în temeiul Convenției”.

Cu toate acestea, conform unui comunicat de presă emis, Curtea a atras atenția asupra faptului că ar trebui să fie implementate garanțiile procedurale pentru a se asigura că mecanismul de suspendare nu a fost utilizat în mod arbitrar.

„În acest sens, Curtea a remarcat, de asemenea, importanța crescîndă acordată echității procedurale în cazurile care implică revocarea procurorilor, inclusiv intervenția unei autorități independente în deciziile care afectează numirea și revocarea procurorilor. Curtea a constatat că reclamantului nu i s-a acordat nicio formă de protecție judiciară în legătură cu suspendarea sa, care l-a împiedicat să își exercite atribuțiile și l-a privat de salariul corespunzător timp de mai mult de doi ani”, potrivit instituției europene.