Lista bunurilor proprietate publică nepasibile de privatizare va fi ajustată

Parlamentul a votat, astăzi, în prima lectură un proiect de modificare a Anexei la Legea privind administrarea și deetatizarea proprietății publice.

Documentul conține lista bunurilor proprietate publică nepasibile de privatizare, întocmită în baza propunerilor autorităților administrației publice centrale și locale.

Astfel, în Anexa respectivă se vor regăsi 27 de societăți pe acțiuni cu cotă de stat, triate de Comisia pentru realizarea procesului de triere a întreprinderilor de stat și a societăților comerciale cu capital de stat. De asemenea, vor fi incluse 35 de întreprinderi de stat pe care Comisia respectivă le include în categoria de nepasibile de privatizare, dintre care 32 de întreprinderi de stat triate la categoria „Întreprinderi recomandate pentru reorganizare în altă formă juridică de organizare”.

Proiectul, elaborat de Agenția Proprietății Publice, urmează a fi examinat de Parlament și în lectura a doua.

Președintele fracțiunii BCS, Vlad Bătrîncea, a abordat problema cu privire la soarta întreprinderilor strategice de stat. Deputaților li s-a prezentat o versiune actualizată a Listei întreprinderilor de stat care nu pot fi privatizate.

Deputatul a atras atenția asupra faptului că lista prezentată este mult mai redusă în comparație cu versiunea anterioară și a menționat că ar fi corect ca fiecare întreprindere, exclusă din listă, să fie examinată și discutată în parlament, împreună cu argumentele necesare.

Potrivit lui Vlad Bătrîncea, reorganizarea întreprinderii, ca argument pentru excluderea din listă, nu rezistă criticii, deoarece în acest caz nu este vorba despre modul de reorganizare, ci despre soarta acestor întreprinderi.

„Cînd vorbim despre Casa Presei – prin ce formă de reorganizare a trecut această întreprindere, încît a dispărut din această listă? Cînd vorbim despre Moldtelecom – nu este un secret pentru nimeni că în spațiul public a fost multă informație despre încercările de privatizare a acestei întreprinderi strategice”, a spus Vlad Bătrîncea.

Deputatul a menționat că soarta întreprinderilor excluse rămîne neclară, mai ales în ajunul alegerilor prezidențiale și parlamentare. „Este important să fim consecvenți pentru a păstra întreprinderile care au fost construite de părinții și bunicii noștri”, a subliniat Vlad Bătrîncea.

Deputatul BCS Petru Burduja a pus la îndoială bunele intenții ale guvernării atunci când modifică listele bunurilor nepasibile privatizării, administrate de stat.

În discursul său de la tribuna Parlamentului, Petru Burduja și-a exprimat regretul că de-a lungul ultimilor 30 și ceva de ani, Republica Moldova, cetățenii țării au fost jumuliți și furați de mai multe ori. ”Inițial prin bonurile patrimoniale, doi – programul pământ, trei – privatizările în masă, patru – furtul miliardului, cinci – provocarea crizei energetice, unde fiecare cetățean a fost jumulit prin serviciile care le-a achitat. Acum – limitarea decontărilor în numerar, inventarea de noi impozite. Este clar, cetățeanul simplu este jumulit în cel mai obraznic mod. Dar cel mai important este faptul că toate aceste furturi s-au întâmplat și se întâmplă sub guvernările așa numite democratice pro-europene”.

În acest context, Petru Burduja a solicitat responsabililor de proiect să explice clar pentru a doua lectură a proiectului, sub ce formă s-au modificat juridic și unde se regăsesc astfel de obiecte administrate de stat precum Casa Presei, Palatul Republicii, Pensiunea de la Holercani ș.a. ”Atâta timp cât noi nu vom avea răspuns la această întrebare, noi credem, și cetățenii, că se încearcă niște jocuri ascunse pentru aceste bunuri, ca să fie supuse comercializării sau privatizării, ceea ce constituie un nou jaf al cetățenilor”, a specificat Petru Burduja.

Deputatul BCS a atenționat că orice guvernare trebuie să se gândească ce rămâne în urma ei, căci funcțiile nu-s veșnice. Petru Burduja a enumerat ”realizările” PAS – majorarea datoriilor cu 2 miliarde de euro, criza energetică și prețurile exorbitante pentru cetățeni, profiturile băncilor comerciale de 3,6 miliarde în 2022 și 4,1 miliarde în 2023, invențiile de noi impozite ș.a. În această ordine de idei, deputatul a remarcat că cetățeanul simplu va aprecia cât de mult guvernarea a respectat interesul său.