De ce avem nevoie de Legea petrolului

Foto: agora.md

Dumitru Barbalat

Ministerul Mediului a pregătit și prezentat spre discuții publice proiectul Legii petrolului.

Se spune că proiectul a fost elaborat la indicația Guvernului și este îndreptat spre crearea unei baze normative pentru desfășurarea prospectării și exploatării resurselor minerale – petrolului și gazului natural.

Vom căuta petrol și gaze

Necesitatea Legii petrolului este determinată, de asemenea, de strategia energetică a Moldovei pînă în 2030, aprobată de Guvern în 2013, ce prevede că, în perioada 2017-2018, în Moldova vor fi desfășurate lucrări de prospectare a zăcămintelor de petrol și gaze și, evident, aceste acțiuni trebuie reglementate printr-un cadru legal.

La momentul actual, pe teritoriul Moldovei sînt cunoscute zăcăminte de petrol la Văleni și două zăcăminte de gaze – la Victorovca și Berești. Rezervele de petrol constituie circa 1 milion de tone. Rezervele potențiale extrase sînt estimate la aproximativ 300 de mii de tone. Zăcămîntul de gaze „Victorovca” (Cantemir) se află la o adîncime de 580-605 m. Rezervele constituie circa 1 miliard 200 de mii de metri cubi, iar rezervele extrase – 350 de milioane de metri cubi. Zăcămîntul de gaze „Berești” (raionul Ungheni) se află la adîncimea de 140-170 m. La momentul descoperirii, rezervele estimate constituiau circa 10 milioane de metri cubi. Zăcămîntele „Văleni” și „Victorovca” sînt exploatate în prezent de SRL „Valiexchimp” în baza contractului de concesiune, iar zăcămîntul „Berești” a fost epuizat încă în anii 60 ai secolului trecut.

Pînă în anul 1972 au fost efectuate un șir de teste seismice. În toate țara au fost forate 49 de puțuri cu adîncimea totală de circa 90 de mii de metri. Atunci, datorită acestor prospecțiuni, au fost stabilite principalele caracteristici ale construcției geologice ale acestor regiuni și frontierele lor, perspectivele de acumulare acolo a hidrocarburilor, au fost studiate rezervele de neogene (un complex de minereuri) din punctul de vedere al perspectivelor petrolului și gazelor acolo unde au fost deschise un zăcămînt de petrol și patru de gaze.

Un grup de geologici din Ucraina a evaluat în 1984 perspectivele extragerii gazelor în țara noastră. Potrivit concluziilor acestora, noi aveam resurse de petrol și gaze bune de utilizat de circa 5,3 milioane de tone de petrol și 16 miliarde de metri cubi de gaze. În pofida volumului considerabil al lucrărilor de prospectare geologică și de forare, alte rezerve de hidrocarburi nu au fost găsite.

Teoretic mai sînt

În conformitate cu concepția modernă privind construcția geologică a teritoriului integrat între Carpați și Marea Neagră, rezervele de petrol și gaze pe acest teritoriu se pot afla la adîncimi mari – 3000-7000 de metri. În Moldova, acest diapazon de adîncimi este puțin studiat. Adică nu se exclud și alte zăcăminte de petrol și gaze pe lîngă cele cunoscute.

Există și alte argumente în favoarea acestei afirmații. De exemplu, prezența în sudul țării a unui complex (7000 m) de formațiuni reziduale. În regiunile vecine, similare după structură și stratigrafie (în Ucraina și România), există zăcăminte de petrol și gaze. Pe teritoriul Moldovei există numeroase zăcăminte de petrol și gaze în sedimente cainozoice, jurasice și paleozoice, precum și cele existente (din Văleni, Victorovca, Berești). De asemenea, există zăcăminte minerale care au o capacitate bună de acumulare și depozitare a hidrocarburilor, prezența indicilor geotermali, geochimici și hidrogeologici, specifici gazelor naturale și zăcămintelor petroliere. De asemenea, există căi regionale de migrație a hidrocarburilor.

Foștii și actualii investitori

În anul 1995, Guvernul a desfășurat un concurs și a semnat contractul de concesiune cu compania americană „Redeco”. Contractul presupunea prospectarea și extragerea gazelor naturale în sudul Moldovei timp de 20 de ani. Firma a investit peste milioane în lucrări de forare, însă în 2007 Guvernul a reziliat contractul, pe motiv că lucrările îndeplinite ”nu au fost radicale”, iar obligațiile contractuale nu au fost respectate de investitor în măsură deplină.

Apoi Guvernul a transmis dreptul la prospectarea și explorarea zăcămintelor de petrol și gaze în satele Victorovca și Văleni a companiei moldovenești „Valiexchimp”.

Tot atunci Parlamentul a decis să transmită în concesiune investitorului străin un teritoriu cu suprafața de 6,3 mii de kilometri pătrați în sudul Moldovei (granița de nord a acesteia trece pe linia Ungheni-Basarabeasca) pentru prospectarea și extragerea gazelor naturale. Însă în anii următori acest lucru nu a fost realizat.

Ministerul Mediului a presupus că proiectul de legii petrolului va asigura reglementarea de stat a lucrărilor petroliere în Moldova și relațiile care vor apărea în rezultatul executării acestor lucrări pe teritoriul țării. Precum și metoda de transmitere în folosință a terenurilor pe care sînt executate lucrările petroliere, reglementarea sistemului de transportare magistrală și de tranzit a petrolului și activității în cadrul concesiunii. Totodată, legea trebuie să stabilească cerințe generale de securitate în domeniul reglementării tehnice a petrolului și măsurile de protecție a mediului.

… dar și viitorii?

În pofida numeroaselor așteptări și promisiuni în rezultatul adoptării Legii petrolului, Ministerul Mediului propune Guvernului să aprobe rezultatele concursului pentru dreptul prospectării și exploatării ulterioare a zăcămintelor de petrol și gaze în sudul Moldovei și să le transmită companiei „Frontera Resources International LLC». Iar pentru aceasta nu era nevoie de o nouă lege a petrolului, deoarece se face trimitere la Legea cu privire la parteneriatul public privat.

La concurs au participat doar două companii, ambele off-shore. Cîștigătoarea „Frontera Resources International LLC” este filiala companiei „Frontera Resources”, înregistrate în Marea Britanie, care, la rîndul său, este parte a companiei americane „Frontera Resources Corporation”.

În Moldova „Frontera Resources International LLC” a fondat compania „Frontera Resources Energy”, condusă de Gabriela Rebeja. Această persoană juridică a fost înregistrată pe adresa Centrului de Afaceri IPTEH.

În prezent, „Frontera Resources” efectuează prospectarea și producția într-un perimetru unic de hidrocarburi dintre Georgia și Azerbaidjan, între Marea Caspică și Marea Neagră. Însă, potrivit presei, această companie s-a confruntat cu probleme financiare serioase. Totodată, „Frontera Resources” se află în conflict cu Guvernul Georgiei, din cauza eschivării de la plata datoriei în valoare de de milioane pînă pe 1 august 2016.

Ce va primi Moldova

Se presupune că compania cîștigătoare a concursului de concesiune va achita statului anual doar 1% din veniturile sale. Aici trebuie să precizăm practica impozitării extragerii minereurilor.

În practica mondială se achită cel puțin 15% din costul zăcămintelor extrase. În Rusia, de exemplu, pentru extragerea hidrocarburilor (adică a petrolului și gazelor) se achită lunar cîte 16,5% din costul mineralelor extrase.

La noi, Codul fiscal prevede că mărimea deducerii cheltuielilor legate de extragerea resurselor naturale se stabilește prin înmulțirea costului de bază a resurselor naturale la rezultatul obținut în urma împărțirii volumului extracției pe parcursul anului fiscal la volumul așteptat al extragerii în acest zăcămînt (în mărime naturală). Totodată, sînt prevăzute deduceri ale cheltuielilor preconizate pentru recultivarea terenurilor și a cheltuielilor pentru compensarea pierderilor producției agricole la scoaterea terenurilor din circuitul agricol.

Astfel, acel 1% din venit prevăzut doar la finele anului este, pe de o parte – o încălcare a Codului fiscal, iar pe de alta – o variantă foarte ieftină de transmitere în concesiune a zăcămîntului din sudul țării, fapt ce nu poate trezi întrebări.

Or, de ce în final concesiunea precedentă către firma „Redeco” a suferit fiasco? Pentru că de la ea se cerea forarea pe rînd, a cîte un puț, elucidarea situației și conservarea zăcămîntului. Compania nu a dorit să îndeplinească cerințele noastre legale, dar nici nu a putut prezenta garanții bancare despre deținerea mijloacelor pentru prospectare. Or, potrivit unor estimări, forarea unui kilometru costă aproximativ ,5 mln. Astfel, nu e greu de calculat ce cheltuieli se prevăd la forarea unor puțuri cu adîncimea de 7 km. Adică un puț poate costa circa ,5 mln. Poate oare potențialul concesionar să ofere asemenea garanții, dacă el deja are datorii în altă țară?

Oare în aceste condiții avem nevoie de Legea petrolului? Și cît de corect s-a procedat la desfășurarea concursului și stabilirea cîștigătorului companiei care are probleme în alte țări?

Nota redacției: la darea în concesiune a Aeroportului Internațional Chișinău deja am călcat pe greblă, iar în rezultat, deja de mai mulți ani au loc investigațiile privind desfășurarea concursului și nerespectarea de către investitor a obligațiilor sale contractuale. Oare mai avem nevoie de încă un motiv pentru investigații?