Transnistria stiri: 1406
Eurovision stiri: 504

Carieră pe fundalul scandalurilor. Prin ce s-a remarcat noul procuror

12 dec. 2016,, 10:00   Politică
14086 3
Карьера на фоне скандалов. Чем известен новый генпрокурор?
Foto: a-tv.md
Victor Surugiu

Eduard Harunjen a fost numit în funcția de procuror general la cîteva ore după anunțarea rezultatelor concursului.

Se pare că niciun conducător al instituțiilor publice cheie nu a fost aprobat într-o asemenea grabă. O parte considerabilă a politicienilor și a societății civile este șocată de obrăznicia autorităților și de executarea în doar cîteva ore a procedurilor formale destul de îndelungate. Experții susțin că situația creată va acutiza criza politică din Moldova.

Ultima „misiune” a lui Timofti


Concursul pentru postul de procuror general a fost însoțit de la bun început de scandaluri. Și, deși rezultatul acestuia era previzibil, se pare că nimeni nu se aștepta că totul va avea loc atît de repede. Startul selectării candidaților a fost dat pe 22 septembrie, în ajunul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale. Concursul, al cărui regulament încă nu a fost făcut public, a constat din cîteva etape.

În urma concursului, Eduard Harunjen a acumulat 68,58 de puncte, adjunctul procurorului general Igor Serbinov – 66,01 puncte, directorul general al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari – 63,74 de puncte. Următorul în acest rating al participanților la concurs a fost încă un adjunct al procurorului general, Iurie Garaba, cu 63,11 puncte, și șeful procuraturii orașului Chișinău, Igor Popa, cu 62,83 puncte. Lista este încheiată de procurorul procuraturii sectorului Rîșcani Ruslan Cașu, care a obținut 47,89 de puncte.

Consiliul superior al procurorilor a venit cu propunerea de desemnare a lui Harunjen la funcția de procuror general. Potrivit legii, șeful statului avea la dispoziție 15 zile pentru a semna decretul sau pentru a-și motiva decizia de respingere a candidaturii. Acest timp se acordă pentru verificarea candidaturii la corespunderea tuturor condițiilor menționate în legislație. La numirea judecătorilor, actualul președinte întotdeauna făcea uz de această prerogativă.

Însă în cazul procurorului general, Nicolae Timofti, al cărui mandat a expirat demult, și-a pus semnătura sub decretul prezidențial fără șovăială. Experții explică această grabă prin marea probabilitate că timp de 15 zile lucrătoare va avea loc inaugurarea președintelui ales, care și-a anunțat dezacordul față de candidatura lui Harunjen.

Miercuri, 7 decembrie, la ora 15.00, concursul s-a încheiat, iar în mai puțin de o zi, pe 8 decembrie, în jurul orei 12.00 a fost semnat decretul privind numirea procurorului general. În aceeași zi, el a depus jurămîntul în fața membrilor Consiliului Superior al Procurorilor și a intrat în funcție. Decretul prezidențial a apărut în „Monitorul Oficial” pe 8 decembrie, deși se știe că buletinul oficial este machetat și tipărit seara, în ajunul apariției. Potrivit unor experți, decretul a fost semnat înainte, însă totul era ținut în secret pentru a nu provoca proteste.

Istoria cu distrugerea dosarului penal


Eduard Harunjen este un angajat „vechi” al organelor de drept, care timp de 20 de ani a ocupat diferite funcții în acest sistem. Cariera lui profesională a început la procuratura orașului Chișinău, apoi, timp de aproape 10 ani, el a activat în cadrul aparatului MAI. În perioada 2011-2013 el a fost procuror cu misiuni speciale al Procuraturii Generale, apoi a ocupat funcția de procuror-șef în lupta anticorupție și de prim-viceprocuror general. După demisia lui Corneliu Gurin, în martie curent, el a preluat interimatul funcției de procuror general.

Activitatea lui Harunjen a fost zguduită în repetate rînduri de diverse scandaluri, fapt ce nu l-a împiedicat însă să-și continue cariera. Se știe că el a fost implicat în ancheta evenimentelor din 2009. De asemenea, el a ocupat postul de șef al Procuraturii Anticorupție în perioada în care multe dosare nu au fost elucidate, inclusiv cel al furtului miliardului de dolari din sistemul bancar.

Eduard Harunjen afirmă că de-a lungul carierei sale el niciodată nu a primit și nici nu a executat comenzi politice, iar scopul lui principal în noua lui funcție va fi asigurarea independenței reale a procurorilor. Totodată, presa a menționat în repetate rînduri relația lui cu sistemul politic și cu politicieni concreți, de asemenea au apărut informații despre indicațiile directe privind intentarea unor dosare la comandă.

Procurorul figurează în istoria scandaloasă cu distrugerea în circumstanțe suspecte a dosarului privind decesul lui Ion Țîbuleac în urma evenimentelor din 7 aprilie 2009. În legătură cu aceasta, în anul 2010, față de Harunjen și față de încă doi procurori a fost inițiată o anchetă de serviciu. Noul procuror general a fost acuzat că a considerat neîntemeiat drept legal refuzul de a iniția o anchetă penală pe marginea acestui caz.

Colegiul disciplinar l-a recunoscut pe Harunjen vinovat în îndeplinirea în mod necorespunzător a obligațiilor de serviciu, însă ulterior toate acuzațiile au fost retrase. Consiliul Superior al Procurorilor a ajuns la concluzia că decizia a fost greșită și a sistat procedura disciplinară.

Proprietăți, automobile, terenuri


Averea noului procuror general, a cărui proveniență trezește multe semne de întrebare după familiarizarea cu declarația pe venituri, s-a aflat în repetate rînduri în vizorul opiniei publice. Dacă privim pozele cu vila lui publicate pe Internet, atunci, la prima vedere, imobilul pare impunător pentru un procuror care a activat toată viața în organele de drept.

Din declarația pe venituri și avere pentru anul 2015 reiese că anul trecut procurorul a obținut lunar, sub formă de salariu, circa 12 mii de lei – în total 141,3 mii de lei. Soția lui, Angela Harunjen, care este șefa Secției juridice în cadrul Arbitrajului Comercial Internațional de pe lîngă Camera de Comerț și Industrie a RM, a primit un salariu de 17 mii de lei pe lună sau 206 mii de lei pe an. Fiica Adelina, jurist la SRL „Vinăria Mileștii Mici”, în 2015 a cîștigat 20 de mii de lei.

În declarație figurează două automobile, pe care le folosește familia: „Volvo”, anul fabricației 2003, procurat în 2010, și Mercedes din 2012, procurat în 2015. Ultimul este folosit, în baza procurii, de către fiica procurorului, Adelina Harunjen, care a absolvit recent Facultatea de Drept a Universității Libere Internaționale din Moldova.

Procurorul general, în vîrstă de 44 de ani, locuiește într-o vilă de lux cu două nivele, construită într-un cartier de elită la Telecentru, pe str. N. Smochină. Clădirea a fost dată în exploatare cu cinci ani în urmă, cînd Harunjen ocupa funcția de procuror cu misiuni speciale în cadrul Procuraturii Generale. El afirmă că această casă a fost construită timp de 10 ani din banii obținuți în urma vînzării apartamentului și din cei primiți la nuntă sub formă de cadou.

Procurorul general mai deține un teren adiacent și un sector de 5 ari, amplasat în imediata apropiere. Precum reiese din declarație, acesta a fost procurat în anul 2000 cu 15 mii de lei. Potrivit experților, prețul de piață al terenului constituie circa 70 de mii de euro.

Valul de critici și scepticism


Graba fățișă în care a fost aprobat în funcție noul procuror general, precum și candidatura lui Harunjen au trezit un val de critici și scepticism față de eficiența reformei preconizate și a perspectivelor luptei anticorupție. Cu declarații de nemulțumire au venit toți, în afară doar de liderii majorității parlamentare.

Potrivit președintelui ales, Igor Dodon, validarea alegerilor este tergiversată intenționat de către Cutea Constituțională, pentru ca el să nu poată protesta oficial și real față de numirea procurorului general. Dodon consideră această numire nelegitimă, numind-o „tranzacție politică oligarhică”. El și-a anunțat intenția de a depune toate eforturile pentru a-l înlocui pe Harunjen cu alt candidat, care va fi ales în cadrul unui nou concurs public.

Liderul Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, a anunțat că intenționează să conteste la Curtea Constituțională numirea procurorului general. În opinia ei, concursul s-a desfășurat cu încălcări grave, iar Harunjen nu corespunde cerințelor față de candidatul la postul de procuror general. „Oricît de serioase ar fi reformele anunțate de autorități, politica de cadre demonstrează adevăratele lor intenții”, a scris Sandu pe Facebook.

Cu critici în acest sens au venit și președintele partidului DA, Andrei Năstase, liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, și alți politicieni. Președintele partidului „Casa noastră – Moldova”, Grigore Petrenco, a contestat în instanță înaintarea candidaturii lui Harunjen la postul de procuror general. El a declarat în cadrul unei conferințe de presă că concursul s-a desfășurat în lipsa unui regulament și nu au fost respectate în totalitate prevederile privind asigurarea transparenței.

Legitimitatea – sub semnul întrebării


Ex-procurorul Chișinăului Ion Diacov explică această numire grabnică prin faptul că hotărîrea a fost luată demult. „Harunjen a fost numit procuror general interimar pentru a-i convinge pe cine trebuie de faptul că el este persoana potrivită la postul de conducere a instituției. Anume prin aceasta se explică arestările ilegale în masă din ultimul timp. Iar ulterior, cei arestați sînt eliberați unul după altul. La concurs nu au participat procurori onești, cu reputație bună, pentru că ei cunoșteau rezultatul”, spune Diacov.

Destul de unanimă a fost și nemulțumirea reprezentanților societății civile. Imediat, 13 ONG-uri au semnat o declarație prin care și-au manifestat dezacordul cu modul în care Eduard Harunjen a devenit procuror general, în opinia lor, această grabă cu aprobarea candidatului erodează încrederea față de procuratură și alimentează suspiciunile că totul a fost făcut cu un singur scop. Aceste organizații solicită publicarea confirmării integrității persoanei numite într-o funcție publică de conducere.

„Această grabă ne face să credem că întregul proces de desemnare a candidatului la postul de procuror general a fost orchestrat, se arată în declarație. Noi avem temei să ne îndoim că Serviciul de Informații și Securitate, Consiliul Superior al Procurorilor și președintele au efectuat o verificare minuțioasă a integrității dlui Harunjen, în corespundere cu Legea privind persoanele ce dețin funcții de demnitate publică, și au examinat atent circumstanțele clasării dosarului privind decesul în timpul evenimentelor din aprilie 2009”.

Experții susțin că situația creată doar va acutiza criza politică din Moldova. O parte considerabilă a politicienilor și a societății civile este șocată de obrăznicia autorităților și de executarea tuturor procedurilor formale îndelungate în doar cîteva ore. „Totul a fost făcut într-adevăr repede, dar nu «curat» din punct de vedere legal, iar aceasta înseamnă că legitimitatea lui Harunjen ca șef al instituției de supraveghere se află sub semnul întrebării”, a constatat unul dintre interlocutorii noștri.
0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?