Cum se explică exodul judecătorilor din sistem

Foto: bizlaw.md

Victor Surugiu

Niciuna dintre ultimele ședințe ale Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) nu se desfășoară fără a fi examinate cereri de demisie înaintate de către judecători.

În același timp, ne atrage atenția numărul nenatural de mare al slujitorilor lui Themis, care solicită demisia din proprie inițiativă. Printre aceștia figurează reprezentanți ai sistemului judiciar de toate nivelurile: de la instanțele judecătorești raionale pînă la instanța superioară.

Își dau demisia atît judecători de rînd, cît și cei care se află în fruntea ierarhiei judiciare; atît nou-numiți, cît și cei care au o carieră îndelungată. E cert că ne confruntăm cu o adevărată evadare a judecătorilor din sistem, care ia amploare. Potrivit opiniei experților, există o serie de cauze care explică situația creată.

Coadă la concedieri

Ședințele Consiliului Suprem al Magistraturii încep tot mai des cu examinarea cererilor de demisie. Timp de trei ani, din sistemul judiciar au plecat aproximativ 200 de judecători, o parte semnificativă din ei au ieșit la pensie. CSM a luat decizii cu privire la acțiuni disciplinare, în destul de puține cazuri dîndu-și acordul pentru intentarea unor proceduri penale.

În această săptămînă au demisionat încă 13 judecători, aproximativ jumătate dintre ei depunînd cererile în ultimul moment, cînd ordinea de zi era deja întărită. Cei mai mulți dintre acești slujitori ai lui Themis erau angajați ai instanțelor de judecată din capitală, lucrul cărora era considerat întotdeauna de prestigiu în sistemul judecătoresc. Lista judecătorilor care au demisionat o deschid: Iuliana Oprea și Valentina Clevadî de la Curtea Supremă de Justiție, care au lucrat în cadrul acesteia circa 10 ani.

Părăsesc, de asemenea, sistemul judiciar: Borislav Babenco, Victor Pruteanu, Eugen Sănduța, Nichifor Corchi, Vladimir Brașoveanu, Ana Gavriliță și Ala Nogai de la Curtea de Apel Chișinău. Au fost aprobate demisiile prezentate de: Ludmila Cernei de la Curtea de Justiție a sectorului Ciocana, Serghei Procopciuc de la Judecătoria Orhei, Dumitru Mîrzenco Judecătoria Strășeni și Grigore Șișcanu Judecătoria Nisporeni.

În general, la ultima ședință a CSM din 6 decembrie, pe ordinea de zi figurau 16 cereri de demisie, dar Elena Tverdohleb de la Judecătoria Briceni și-a retras cererea, iar referitor la alte două cereri, deciziile vor fi luate mai tîrziu. Este vorba de președintele Curții de Apel Bălți AlexandruGheorghieș și Vasile Șchiopu, președintele interimar al Judecătoriei Ungheni. De menționat că Gheorghieș a fost numit recent, în luna iulie a acestui an, în fruntea instanței pentru un al doilea mandat.

Săptămîna trecută și-au anunțat demisia încă cîțiva judecători, inclusiv: Tatiana Răducanu de la Curtea Supremă de Justiție. Membrii CSM au examinat, de asemenea, cererile de demisie ale președintelui interimar al Judecătoriei Cimișlia Vladimir Rusnac, a judecătorului Judecătoriei Criuleni Valeriu Ciuntu și a judecătorului Judecătoriei sectorului Botanica Vitalie-Silviu Midrigan, care a venit în sistem în anul 2015.

Sistemul judiciar va fi împovărat de un val de acțiuni civile împotriva judecătorilor

Cei de la CSM afirmă că judecătorii, în special, în raioane nu doresc să lucreze în condițiile înăspririi cerințelor și sporirii responsabilității. Totodată, experții își exprimă opinia că o parte dintre judecători au temeri că pot fi concediați din sistem în baza unor date compromițătoare. Chiar și în cazul scutirii de răspundere penală acest lucru va duce la pierderea statutului lor, dar și a tuturor facilităților, care li se cuvin.

În ultimul timp asupra sistemului judecătoresc se face un presing vizibil din partea organelor de drept și al Consiliului Superior al Magistraturii. La solicitarea procurorului general au fost privați de inviolabilitate aproximativ 40 de judecători. Nu este exclus că foștii lor colegi care au "pufușor pe botișor", preferă să nu riște și să demisioneze benevol.

Mulți dintre judecătorii care au părăsit sistemul judecătoresc, au figurat în diferite perioade în istorii scandaloase cu subtexte de corupție. Aceștia au fost suspectați nu numai de corupție, ci și de luarea deciziilor ilegale, încălcarea Codului de etică profesională etc. O parte dintre ei s-au aflat în vizorul Comisiei Naționale Anticorupție în legătură cu tăinuirea proprietăților și necorespunderea nivelului de viață cu declarațiile depuse.

Practic toți judecătorii care au demisionat din funcții figurează într-o anumită calitate în cadrul deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Cîteva luni în urmă Curtea Constituțională a recunoscut drept legală inițiativa Ministerului Justiției al Republicii Moldova ca judecătorii să returneze fondurile pierdute de Moldova, din cauza cazurilor pierdute la Strasbourg. În hotărîre este precizat faptul că decizia cu privire la vinovăție, inclusiv, pe aceste cazuri, trebuie să o facă numai instanța de judecată, propunînînd ca modificările să fie introduse în lege.

Recursuri la Curtea Constituțională au trimis: Valeriu Doagă, Galina Stratulat, Tatiana Vieru, Constantin Gurschi, Mihail Macar, Nicolae Gordilă și Tudor Popovici. Ministerul Justiției consideră că din cauza lor a pierdut Moldova la Strasbourg circa 10 mii euro pe cazurile "Beșliu contra Moldovei" și "Rusu împotriva Moldovei." În urma deciziei Curții Constituționale și a introducerii modificărilor în legislație sistemul judiciar poate fi împovărat de un val de acțiuni civile de despăgubire pentru daunele din cauza pierderilor cazurilor la CEDO.

Operațiunea "Optimizarea"

Unii demisionează din cauza apariției diverselor situații legate de optimizarea organelor de drept. Potrivit informațiilor Serviciul de presă al Ministerului Justiției, la ședința Guvernului din 7 decembrie a primit aviz pozitiv decizia cu privire la aspectele tehnice ale reorganizării sistemului judiciar. De pe 1 ianuarie 2017 va începe reducerea de aproape trei ori a numărului instanțelor primare - de la 44 la 15. Reforma nu va duce la reducerea numărului de slujitori ai lui Themis, deoarece judecătoriile vor fi reorganizate prin fuzionarea acestora.

Totodată în comunitatea judiciară se crede că optimizarea sistemului judiciar a fost propusă în scopul de a schimba controlul în anumite judecătorii, oferindu-l altor conducători. "De jure" reformă înseamnă încetarea mandatului președinților și vicepreședinților majorității instanțelor primare din Republica Moldova. Toate acestea, în cazul în care există interes, va permite concentrarea pîrghiilor administrative în mîinile unor anumite persoane.

La Curtea de Apel Chișinău, de asemenea, urmează inovații, la elaborarea cărora judecătorii nu au fost consultați: Ministerul Justiției a elaborat proiectul de lege care presupune divizarea acesteia în două instanțe de judecată. Una dintre acesta va examina cazurile municipiului Chișinău, Tribunalului Militar și pe cele ale Tribunalului Comercial Raional, iar cea de-a doua - cazurile raioanelor centrale ale republicii (Orhei, Strășeni, Criuleni, Hîncești și Anenii Noi).

În joc sînt 5.000 de lei, majorare la pensie

La exodul cadrelor duc și temerile judecătorilor legate de reforma sistemului de pensii, care a fost aprobată de Guvern la 5 decembrie. Reforma prevede egalizarea diferitelor categorii de cetățeni în ceea ce privește condițiile de pensionare după 1 ianuarie 2017. În afară de judecători, în categoria "victimelor" figurează și deputații Parlamentului, membrii Guvernului, procurorii, reprezentanții autorităților locale, funcționarii publici, angajații structurilor de forță.

CSM consideră înrăutățirea asigurării sociale a judecătorilor că una dintre principalele cauze a concedierilor în masă: unii judecători se grăbesc să se asigure și să părăsească sistemul judiciar conform normelor în vigoare. Proiectul de lege trebuie să fie aprobat de Parlament și apoi promulgat de către președintele țării. Președintele ales, Igor Dodon, a anunțat despre intenția sa de a bloca reforma, dar judecătorii consideră că documentul poate trece prin toate instanțe înainte de inaugurarea lui.

Slujitorii lui Themis demisionează, deoarece după intrarea în vigoare a noii legi, ei nu vor putea primi concomitent atît salariul, cît și pensia, iată de ce sînt forțați să aleagă.În cazul în care demisionează acum un judecător al Curții Supreme de Justiție poate conta pe o pensie în jur de 18 de mii de lei, al Curții de Apel - 14 mii lei, Judecătoriei de primă instanță - 9 mii lei. Dacă judecătorul părăsește sistemul în conformitate cu noile norme, pensia sa se va reduce în medie cu 5 mii lei.

Astfel, judecătorii încearcă să-și asigure bunăstare sporită la pensie. Unde mai pui, că în cele mai multe cazuri este vorba despre o demisie onorabilă, iar în aceste circumstanțe fostul slujitor al justiției își păstrează titlul de judecător, are garanții de imunitate personală și apartenență la comunitatea judiciară. Legea atribuie fiecărui judecător dreptul de a demisiona din proprie inițiativă, indiferent de vîrstă.

Totodată, potrivit informațiilor NOI.md, la Consiliul Superior al Magistraturii judecătorilor li se recomandă să se gîndească bine și să nu ia decizii pripite. După cum a menționat în comentariile pentru portalul nostru unul dintre membrii CSM este mare probabilitatea că reforma va fi recunoscută neconstituțională în ce privește înrăutățirea poziției judecătorilor, astfel de precedente au avut deja loc în anii anteriori.

Eliberarea de presiune politică

Printre experții intervievați de NOI.md există persoane care sînt sigure de faptulcă o mare parte de judecători sînt în căutarea căii de a scăpa de cazurile frecvente de presiune politică. Drept exemplu este adusă istoria judecătoarei Domnica Manole, care a anulat decizia CEC privind refuzul ca platforma DA să organizeze un referendum pentru modificarea Constituției, în susținerea căruia au fost colectate circa 400 mii de semnături. Manole a obligat CEC-ul să purceadă la organizarea referendumului, dar decizia ei a fost anulată de Curtea Supremă de Justiție. Procuratura a considerat acțiunile judecătoarei ilegale, săptămîna aceasta i-a fost prezentată învinuirea.

"Nu este nimic surprinzător în tendința măririi numărului demisiilor, cu siguranță acestea vor continua - menționează unul dintre experții noștri. - Mulți dintre judecătorii care au demisionat nu sînt fără păcat, dar majoritatea colegilor lor, care continuă să facă dreptate, nu sînt mai buni. Mantia judecătorească le permite să aibă un trai îndestulat, să o ducă bine și puțini sînt cei care au dubii că o fac doar din salariu. Totodată, chestiunea referitor la răspunderea foștilor și actualilor judecători pentru acte de corupție și încălcări ale legislației rămîne deschisăîn majoritatea cazurilor.

Integrarea profundă a judecătoriilor în sistemul puterii corupte i-a făcut pe judecătorii din Moldova dependenți de Olimpul politic. În mare parte judecătorii nu sînt deloc oameni incapabili și noi am vrea să putem spera că pe mulți dintre ei nu poate să nu-i dezguste faptul, că în ultimii ani în țară, mai mult ca oricînd, s-a întețit "justiția telefonică". Asta cînd decizia într-un caz civil sau vinovăția unei anumite persoane este luată de judecător nu de sine stătător, conform legii și conștiinței sale, ci vine dictată de sus, din partea persoanelor cointeresate sau a legislatorilor, cînd judecătorilor li se dau instrucțiuni cu privire la necesitatea condamnărilor pe cazuri politice.

Într-o astfel de atmosferă este mai convenabil să-și dea demisia și să primească o rentă pe viață, fără a risca să se facă de rușine în cazul în care dă verdicte la comandă. Totodată, exodul în masă a judecătorilor permite hotărîrea problemei eliberării noilor locuri pentru cadrele judecătorești noi. Singura întrebare este dacă aceștia vor fi judecători cinstiși și incoruptibili sau noile slugi ale puterii?