„Legea Big Brother” în Moldova: de la percheziții cibernetice pînă la verificarea poștei electronice

Foto: nadlanu.com

Victor Surugiu

Pachetul de modificări, numit „Legea privind cenzura Internetului” sau „Legea Big Brother” a stîrnit un șir de discuții contradictorii.

Unii experți susțin că intensificarea controlului va transformat Moldova într-un stat polițienesc și la blocarea pieței comunicațiilor electronice, iar alții, dimpotrivă, vorbesc despre actualitatea modificărilor propuse.

Ce site-uri vor fi blocate

Controversatul proiect de lege a fost elaborat încă în anul 2013. De atunci, textul acestuia a fost modificat în repetate rînduri. Documentul „s-a prăfuit” un timp îndelungat pe rafturi, însă în martie, spre uimirea tuturor, acesta a fost reexaminat și aprobat la ședința guvernului.

Setul de amendamente conține completări la Codul penal și Codul de procedură penală, Codul contravențional, legile privind Serviciul de Informații și Securitate (SIS), privind comunicațiile electronice, privind prevenirea și lupta împotriva crimelor cibernetice. În opinia autorilor documentului, modificările vor înlătura lacunele legislative în domeniul prevenirii și luptei împotriva crimelor cibernetice, în special, cele legate de exploatarea sexuală a copiilor pe Internet.

Surse din cadrul MAI și procuraturii generale argumentează noile prevederi prin cerința de a ajusta legislația moldovenească la cadrul normativ internațional, inclusiv cu prevederile Convenției Consiliului Europei privind crimele cibernetice, Convenției Consiliului Europei privind protecția copiilor de exploatarea sexuală și directivelor Parlamentului European privind lupta împotriva violenței sexuale îndreptate împotriva copiilor.

Furnizorii serviciilor de Internet sînt obligați să sisteze accesul la site-urile ce conțin pornografie infantilă, apeluri la discriminarea rasială sau religioasă, promovează violența sexuală, extremismul și terorismul, conțin instrucțiuni privind săvîrșirea infracțiunilor. Totodată, operatorii vor fi obligați să prezinte, la solicitarea oamenilor legii, informații privind traficul informațional și utilizatori concreți.

Pentru încălcarea acestor reguli, persoanele fizice riscă amenzi de la 2 pînă la 3 mii de lei, iar cele juridice de la 8 pînă la 10 mii de lei. De asemenea, este vorba despre înăsprirea răspunderii pentru producția și răspîndirea pornografiei infantile. Dacă acum această infracțiune se pedepsește cu privarea de libertate de la 1 pînă la 3 ani, atunci în viitor această pedeapsă ar putea constitui de la 3 pînă la 7 ani de închisoare.

Despre furtul banilor de pe cardurile bancare

Proiectul de lege, de asemenea, este îndreptat spre lupt împotriva escrocheriilor bancare, săvîrșite cu ajutorul resurselor informaționale, inclusiv furturile datelor de pe cardurile bancare și efectuarea unor operațiuni financiare virtuale ilegale.

Autori inițiativei invocă datele Băncii Naționale a Moldovei, potrivit cărora, numărul acestor infracțiuni crește în fiecare an. Dacă în 2010 în țară erau înregistrate 403 de cazul de furturi de bani de pe conturile bancare în valoare de 927 de mii de lei, atunci după cinci ani acest indicator a depășit 13 mii de cazuri, iar valoarea estimată a prejudiciilor a crescut pînă la 12 milioane de lei.

La solicitarea organelor de drept, furtul banilor de pe cardurile bancare este echivalat cu infracțiunile săvîrșite în circumstanțe agravante. Anterior, persoanele ce sevîrșeau asemenea acțiuni, în multe cazuri reușeau să evite pedeapsa penală din cauza calificării acțiunilor lor ca furturi.

În ultimii ani, potrivit Procuraturii generale, circa 20% din dosarele penale privind infracțiunile săvîrșite cu ajutorul tehnologiilor informaționale, se destrămau în instanță sau la alte etape, în lipsa componențe infracțiunii, deoarece sumele sustrase de pe fiecare card nu depășeau 50 de lei.

Modificările legislative, de asemenea, perfecționează regulile, ce reglementează cooperarea experților, medicilor și altor specialiști cu reprezentanții MAI, în cazurile necesare pentru protecția victimelor infracțiunii și tragerii la răspundere a răufăcătorilor.

Verificări în regim online

Cele mai multe discuții au apărut în jurul extinderii competențelor organelor specializate și introducerii unor cerințe noi privind asigurarea tehnică a interceptării datelor informaționale, transmise prin intermediul rețelelor comunicațiilor electronice. Unii experți, dar și utilizatori de rînd, vorbesc despre legalizarea cenzurii internetului și transformarea treptată a Moldovei într-un stat polițienesc.

După intrarea în vigoare a modificărilor, organele de drept vor obține, în cadrul anchetei infracțiunilor cibernetice, posibilități extinse de interceptare a traficului de internet și de monitorizare online a activității utilizatorilor, inclusiv verificarea poștei electronice, citirea SMS-rilor, mesajelor d epe Viber, WatsApp și alte programe de comunicare.

Potrivit autorilor modificărilor, în ultimii ani, rețelele informaționale tot mai des sînt folosite în scopuri criminale, iar materialele, ce pot servi drept probe, sînt păstrate în spațiul virtual. Acesta este unul dintre argumentele de bază, invocate de organele de drept, pentru a-și justifica dreptul la căutarea, colectarea și analiza datelor în spațiul virtual și pe suporturi electronice, în cazul unor bănuieli de implicare în infracțiuni.

Autorii proiectului de lege propun completarea Codului de procedură penală printr-un articol privind perchezițiile electronice și confiscarea probelor ce conțin date informaționale. Aceste acțiuni vor fi posibile doar cu permisiunea judecătorului, în cadrul urmăririi penale în privința persoanelor fizice sau juridice. În cazul extreme, va fi suficientă o dispoziție a procurorului, a cărei legalitate și justificare sînt verificate ulterior în instanță.

Perchezițiile cibernetice vor fi efectuate de către angajații subdiviziunilor speciale ale organelor de drept, instruiți special. Datele colectate de aceștia vor fi folosite în instanță în calitate de probe. Amendamentele la Codul de procedură penală prevăd, de asemenea, o procedură specială de distrugere a informației obținute.

În opinia autorilor proiectului de lege, perchezițiile cibernetice și alte reguli noi vor contribui la contracararea mai eficientă a infracțiunilor cibernetice și, în primul rînd, la lupta cu exploatarea sexuală a copiilor în regim online. Anterior, organele de urmărire penală nun aveau pîrghii suficiente pentru documentarea acestor cazuri.

Noi responsabilități pentru operatori

Proiectul de lege controversat introduce noi obligații pentru întreprinderile, ce prestează servicii de poștă electronică. Unii experți menționează că noile prevederi vor majora cheltuielile operatorilor pe piață, ce vor fi nevoiți să procure instalații tehnice și softuri suplimentare.

Pe de o parte, acest fapt ar putea bloca total sau parțial activitatea lor, iar pe de alta – va conduce la scumpirea serviciilor de comunicații pentru consumatorilor finali.

În special, modificările îi obligă pe furnizorii de servicii, la solicitarea organelor competente, să sisteze traficul Internet pe șase luni, iar a serviciilor de telefonie fixă și mobilă pe un termen de la 180 de zile pînă la un an. Aceștia trebuie să comunice la timp organelor de drept despre cazurile utilizării ilegale a traficului sau despre tentativele de folosire a softului ilegal.

Cu ajutorul operatorilor, organele de drept, în cadrul anchetei penale, vor putea monitoriza toate datele, ce ajung în calculator și suporturile electronice ale bănuitului, precum și datele, difuzate de pe sistemul lui informațional.

Deoarece poliția nu poate bloca activitatea site-urilor, această obligația o va avea operatorul. Dacă furnizorul de servicii nu va sista accesul la adresele IP, pe care sînt plasate site-urile ce conțin pornografie infantilă, apeluri la terorism, la violență, la discriminarea rasială și religioasă, precum și alt conținut interzis, acțiunile acestuia vor fi calificate drept încălcare a legislației și vor conduce la aplicarea sancțiunilor.

„În prezența bănuitului și avocatului lui”

Autorii proiectului de lege au fost criticat dur din partea operatorilor pieței de comunicații electronice, a experților, reprezentanților societății civile. Organele de drept, dimpotrivă, sînt convinse de actualitatea și necesitatea acestor modificări. Ținînd cont de rezonanța largă, spicherul Andrian Candu și-a exprimat intenția de a organiza dezbateri publice pe marginea acestui proiect de lege, cu participarea tuturor părților interesate, înaintea prezentării documentului în parlament.

Reprezentantul Centrului combaterii infracțiunilor cibernetice din Cadrul Inspectoratului General de Poliție al MAI, colonelul Veaceslav Bădărău:

- În Moldova, la fel ca și în alte țări, răufăcătorii demult s-au mutat în spațiul virtual. Obiectul multor investigații, mai mulți ani la rînd, sînt diferite tipuri de infracțiuni cu utilizarea calculatorului. Însă pînă nu demult nici nu era stabilită o definiție pentru „investigația cibernetică”.

Este vorba nu doar de sustragerea banilor de pe cardurile bancare sau spargerea poștei electronice, dar și de răspîndirea pornografiei infantile și alte infracțiuni online îndreptate împotriva minorilor. Copiii în Moldova sînt pînă în prezent protejați insuficient de atentatele răufăcătorilor în spațiul virtual.

Principalul scop al modificărilor la legislație a devenit tendința de a adapta cadrul normativ la cerințelor Acordului de asociere RM-UE. Proiectul de lege ajustează la dreptul european prevederile privind infracțiunile informaționale din Moldova.

Odată cu adoptarea amendamentelor menționate, angajații subdiviziunilor speciale ale MAI vor avea instrumente pentru lupta mai eficientă contra infracțiunilor cibernetice. Anterior, organele de drept nu aveau posibilitatea de a efectua asemenea acțiuni, ca percheziția electronică, verificarea datelor de pe suporturile informaționale.

Totodată, în ultimii ani, rețelele de socializare și alte resurse de pe Internet sînt utilizate tot mai frecvent în scopuri criminale, iar materialele, ce pot servi drept probe sînt păstrate în spațiul virtual. Perchezițiile electronice și alte acțiuni de acest gen vor fi efectuate la prezentarea demersului judecătorului, doar în prezența bănuitului și a avocatului acestuia.

„Avem nevoie de protecție împotriva abuzurilor”

Directorul executiv la Institutului de politici informaționale, reprezentantul fondului „SecDev Foundation” (Canada) Alexei Marciuk:

- Desigur, organele competente trebuie să dețină toate pîrghiile necesare pentru investigarea infracțiunilor, săvîrșite cu ajutorul tehnologiilor informaționale și să nu admită ca cetățenii, în special, minorii, să fie supuși pericolului. Însă normele proiectului de lege nu trebuie să conțină prevederi ambigue și să admită o dublă interpretare, deoarece pe viitor acest fapt ar putea conduce la o mulțime de abuzuri.

În acest sens, îngrijorarea societății civile și a operatorilor pieței de comunicații electronice este destul de justificată. Dacă legea va fi adoptată în varianta propusă, în anumite situații aceasta ar putea conduce la limitarea drepturilor la inviolabilitatea vieții private și la alte consecințe negative.

În prezent, din cauza grabei în care a fost aprobat proiectul de lege în guvern, cetățenii, presa și alți subiecți nu au o viziune clară cum vor fi protejați ei de abuzuri în procesul de implementare a acestei legi, nu va deveni oare aceasta un instrument de intimidare față de unele persoane indezirabile din punct de vedere politic, economic etc.

În opinia mea, modificările legislative trebuie să fie supuse unei analize complexe, în scopul înlăturării neajunsurilor. O reglementare mai minuțioasă și transparentă necesită detaliile percheziției electronice, măsurile tehnice de securitate, regulile de păstrare și procesare a informației copiate.

De asemenea, trebuie reexaminat mecanismul de aplicare a acestei legi, deoarece ea asigură protecția informației cu caracter personal, care va fi copiată în cadrul procedurilor judiciare și de investigație. Totodată, este importantă stabilirea restricțiilor de monitorizare a activității virtuale a utilizatorilor în cazul încălcărilor, nivel de pericol social al cărora este nesemnificativ.

„Proiectul de lege poate bloca piața”

Managerul de marketing al companiei de telecomunicații „StarNet” Alexei Munteanu:

- Proiectul de lege este scris foarte neunivoc, multe din prevederile lui pot fi interpretate diferit. Ar fi bine ca autoritățile să-i invite pe reprezentanții mediului de afaceri pentru examinarea proiectelor de lege, ce țin nemijlocit de activitatea lor. Se creează impresia că în Moldova problemele statului sînt soluționate cu mîinile cetățenilor.

Astăzi, operatorii pieței comunicațiilor electronice nu colectează o asemenea cantitate de informație, dar nici posibilitate nu există, e foarte scump. Chiar și cele mai puternice servere ale noastre nu pot colecta volumul de informație ce poate fi solicitate de organele de drept. Totodată, deocamdată nu e clar, va exista oare posibilitatea de a atrage un număr suficient de angajați pentru procesarea acestor date.

În acest sens, aplicarea în practică a modificărilor implică pentru operatori o povară financiară suplimentară – investiții enorme, iar pentru mulți această povară poate fi insuportabilă. Fiecare operator va trebui să procure un depozit-internet de 10 terabytes, care va fi suficient pentru un an. Costul acestui purtător de informații constituie circa 3 mii de dolari.

Mulți operatori de internet nu vor putea menține asemenea servere și nu vor dispune de mijloacele de acoperire a cheltuielilor, prevăzute de proiectul de lege. Aceasta va conduce la închiderea companiilor mici și, practic, la blocarea pieței. Totodată, va crea condiții mai bune pentru monopoliștii ca „Moldtelecom”.

Protecția minorilor și lupta cu pornografia infantilă, ce constituie principalul motiv al autorilor proiectului de lege, ar putea fi realizată și prin metode mai puțin costisitoare. În toată lumea sînt aplicate sisteme antivirus, ce blochează asemenea site-uri și pagini Web.

Mai există și programe speciale, ce le permit părinților să verifice corespondența online a copiilor – cu cine a vorbit copilul pe rețelele de socializare, ce conținut și poze au fost transmise. Un rol mare în reducerea acestor riscuri l-ar putea juca campaniile informaționale, ce implică costuri relativ mici.