COVID-19 în MOLDOVA VACCINAȚI 762 106 INFECTAȚI 285 321(+1371)   TRATAȚI 269 685     DECESE 6632(+15)   Mai multe detalii
Preşedintele stiri: 2921
Puterea stiri: 6763

Ecologiştii cer stoparea concursului pentru construcţia parcărilor (VIDEO)

21 sep. 2015,, 16:35   Societate
8296 4

Foto: noi.md

Anghelina Taran

Ecologiştii au depistat un şir de încălcări în proiectul de amenajare a parcărilor în centrul istoric al Chişinăului, pe care vrea să-l implementeze Primăria Chişinăului, şi cer stoparea desfăşurării tenderului privind parcările.

Săptămîna trecută, asociaţia obştească „Mişcarea Ecologistă Urbană” în cadrul unei şeidnţe, a discutat problema mediului din capitală, legată de transport. Şedinţa a fost prilejuită de Săptămîna Europeană a Mobilităţii, desfăşurată în perioadă 16-22 septembrie (din 2002) şi se va încheia prin acţiunea „În oraş - fără automobilul meu”.

Dacă în Europa în această perioadă sînt promovate activ tipurile ecologice de transport, se vorbeşte mult despre impactul negativ al automobilelor asupra mediului şi sănătăţii orăşenilor, sînt date în exploatare obiecte ecologice etc., atunci în ţara noastră toţi tac.


Maşinile atacă

În Chişinău sînt peste 400 de mii de automobile. Alte aproximativ 20% de persoane, care vin zilnic în capitală, se află la volanul maşinilor. În centrul oaşului, în perimetrul străzilor Ismail, A. Mateevici, S. Lazo şi Alexandru cel Bun – se parchează aproximativ 10 mii de unităţi de transport, vîrsta cărora este de la 7 ani şi mai mult.

În gazele de eşapament ale acestor automobile substanţele toxice depăşesc normele admisibile. De aceea, calitatea aerului din centurl Chişinîului şi chiar în parcuri nu corespunde cerinţelor sanitare. Precum au arătat măsurările, după nivelul zgomotului, cele mai problematice străzi sînt – M. Viteazu, Dosoftei, Ismail, Ştefan cel Mare şi Stînt, A. Ruso şi bulevardul Moscovei, unde nivelul maxim de zgomot ajunge la 88-95 decibeli, în timp ce nivelul maxim admisibil este de 85 decibeli.
Totodată, se reduc suprafeţele zonelor verzi – de taie copacii şi se distrug gazoanele. Pe unele străzi ele lipesc în general – bd. Bănulescu-Bodoni, V. Pîrcălab, A. Şciusev. Ponderea copacilor tăiaţi în medie constituie 37%, adică, fiecare al treilea copac din oraş lipseşte, iar pe unele străzi – 5+% (A. Puşkin) şi 75% (V. Alecsandri).

În opinia specialiştilor, aceasta nu e doar o criză, ci o catastrofă ecologică. Nu este clar cum, dar Consiliul Municipal şi-a delegat competenţele de eliberare a autorizaţilor pentru tăierea copacilor viceprimarului. Însă el nu are dreptul să facă acest lucru fără aprobarea Inspectoratului Ecologic. Ce fel de înţelegere are loc, nu se ştie, dar diferiţi afacerişti taie copaci sănătoşi, curăţind suprafeţele pentru contrucţie şi zoia şi noaptea.

Pe parcursul anilor, produsele petroliere şi diferite substanţe antiderapante (utilizate pe timp de gheţuş) au modificat radical componenţa chimică şi structura solului, din cauza căreia pe el plantele nu cresc. Apele pluviale spală aceste reziduuri în rîul Bîc, unde sînt distruse toate organismele vii. Concluzia medicilor epidemiologi şi ecologilor – sănătatea oamenilor din capitală este supusă mereu pericolului.

Ce intenţionează să întreprindă Primăria capitalei?

În ultimi ani, este efectuată reconstrucţia străzilor capitalei din contul creditului de la BERD. Preşedintele asociaţiei Vladimir Garaba a subliniat că aceştia sînt bani împrumutaţi, de aceea nu este clar de ce noi acceptăm condiţiile băncii, dar nu ţinem cont, în primul rînd, de interesele Chişinăului şi a locuitorilor lui, deoarece pentru toate vom trebui să plătim noi şi copiii noştri?

În timpul apropiat va fi demarat proiectul de amenajare a parcărilor în centrul istoric al oraşului. Însă nu a fost sudiat impactu lui asupra mediului, nu a fost desfăşurate consultări publice şi lipseşte Planul de management de mediu şi social pentru desfăşurarea lucrărilor. Cu toate acestea, a fost anunţat tenderul de selectare a companiei, care va implementa proiectului şi care ulterior va gestiona parcările cu plată. Însă, deocamdată, lipseşte proiectul propriu-zis.

Serviciile ecologice nu ştiu cînd şi ce va fi tăiat în zonele verzi. Or, dezvoltatorii vin ca la război – preiau teritoriul şi taie copacii. Totul are loc în mod haotic. Astfel, pe străzile Gagarin şi A. Russo, în cadrul lucrărilor de reconstrucţie au fost tăiaţi toţi copacii sănătoşi fără a fi consultate organele abilitate.

Ministerul Mediului, Inspectoratul Ecologic de Stat trebuie să sisteze această practică, deoarece asemenea lucrări trebuie să fie efectuate în baza unui plan. Spre exemplu, după ce la Bucureşti a fost elaborat un asemenea plan de infrastructură, două treii din parcări din centrul istoric au fost închise şi transferate la periferie.

„Noi propunem desfăşurarea unui audit de mediu şi social ale reconstrucţiei străzilor, cu implicarea reprezentanţilor BERD şi sistarea tenderului privind parcările. Trebui publicat un plan de amplasare a parcărilor în centrul istoric, să desfăşoare o expertiză, să discute cu societatea şi să fie aprobat conform legii. Noi trebuie să ştim ve vrea primăria să facă în centrul capitalei”, spune Vladimir Garaba.

De ce nu luăm exemplu de la Europa?

„Considerăm că numărul parcărilor în centrul istoric trebuie redus de trei ori şi de introdus plata pentru parcarea în această zonă, trebuie restabilite gazoanele şi plantaţi copaci în locul celor tăiaţi (dacă nu vor fi găsiţi cei vinovaţi, atunci – din contul oraşului), a continuat ecologistul. De asemenea, propunem procurarea şi instalarea utilajului pentru măsurarea nivelului de populare a aerului şi afişarea acestor date în regim real pe panourile stradale, pentru ca oamenii să ştie ce aer respiră”.

Potrivit ecologişrilor, trebuie introduse şi cerinţe faţă de clădirile construite - pentru ca în ele să fie prevăzute parcări subterane. În centru sînt înălţate o mulţime de clădiri pentru oficii, dar ele nu sînt asigurate cu locuri pentru paracre. De ce primăria permite să fie contruite astfel? Dacă introducem plata la aceste parcări, atunci, acolo vor fi cu mult mai puţine maşini. În toate ţările dezvoltate există un plan de măsuri, ce ţin de impactul transportului asupra mediului. Noi, la fel, vom trebui să avem unul.

Consilierul municipal al PCRM, preşedintele companiei „DAAC-Hermes”, Vasilii Chirtoca, a atras atenţia asupra faptului că calitatea aerului din Chişinău este cauza multor maladii. În acest an, epidemia de gripă, potrivit datelor oficiale, a luat vieţile a 19 oameni, iar conform celor neoficiale – 60.

„O parte din mediul nostru de afaceri este interesată să nu existe maşini vechi. De aceea, cînd noi facem asemenea propuneri, nouă ni se spune că noi sîntem parte interesată, dar noi facem bani şi pe maşini uzate, ce-t drept, dacă acestea nu sînt mai vechi de şapte ani. Moldova este singura ţară din Europa, care nu invocă nicio cerinţă faţă de automobilele importate. Între timp, 95% din poluările din Chişinău sînt cauzate de automobile.

Ucraina a introdus normele Euro-5 (standardul ecologic, ce reglementează conţinutul de substanţe nocive în gazele de eşapament), Rusia – Euro-6, iar în Moldova este în vigoare Euro-0. Dacă în centrul Parisului nu se simte mirosul gazelor de eşapament, atunci în Chişinău poţi să te sufoci. Liderul Partidului Liberal consideră că vârsta maşinilor importate nu trebuie limitată, deoarece poporul trebuie să se deplaseze cumva. Însă cel mai ieftin automobil nou, ce corespunde normelor Euro-4, costă 4,5 mii de euro, care poate fi cumpărat în leasing. Adică liberalii îşi acumulează popularitate în detrimentul majorităţii populaţiei”, spune întreprinzătorul.

Cei prezenţi s-au pronunţat pentru faptul că, în primul rînd, din centrul Chişinăului trebuie mutată gara auto, iar pe locul ei să fie construită o parcare multietajată. În partea istorică trebuie să circule cît mai puţin transport şi să fie mai multe zone pietonale, precum şi pistele pentru bicilişti, promise demult de primarul general (prima a fost construită cu 11 ani în urmă de către compania „DAAC-Hermes”, însă din ea, practic, nu a rămas nimic).

Şi trebuie să revenim la norma legală ce interzicea importul automobilelor mai vechi e şapte ani, deoarece aceasta înseamnă importul surselor de poluare a mediului. De ce noi nu luăm exemplu de la Europa în acest sens? Aceste propuneri vor fi transmise Ministerului Mediului.

Confruntarea contradicţiilor

Pe de o parte, centrul capitalei este plin de maşini, care trebuie undeva să parcheze, iar pentru construcţia parcărlor din nou vor fi tăiaţi copaci şi vor fi distruse gazoanele. Iar pe de alta – cum să protejăm sănătatea oamenilor?

Un reprezentant al Institutului „Chişinău-proiect” a comunicat că în studiul de fezabilitate al proiectului, elaborat de către specialiştii străini, este vorba despre crearea unor parcări în centrul istoric (în perimetrul străzilor M. Viteazu, Albişoara, Negruzzi, A. Mateevici şi C. Stere) pentru 8 mii de locuri. Plata pentru parcare trebuie să limiteze fluxul de transport în această parte a oraşului.

„Dacă există vreo necesitate într-o zonă anumită de a amenaja o parcare, înseamnă că trebuie să o construim acolo”, susţine inginerul.

Vladimir Garaba i-a reproşat: „Trebuie să reieşim nu din necesitate, dar din posibilitate. Doar dacă ea există, atunci putem vorbi despre construcţie. Noi dorim ca parcările să fie amplasate la periferia oraşului, pentru ca nu tot transportul ce intră în Chişinău să meargă în centru. Ca în alte oraşe din lume, poţi lăsa maşina la parcare şi urca în transportul public”.

Directorul Asociaţiei Importatorilor de Automobilel Autorizaţi, Constantin Beresteanu consideră că dacă este vorba despre construcţia în centru a 8 mii de locuri de parcare, atunci 30-40 de mii trebuie amenajate la periferii, în parcări multietajate.

În 1998, Serafim Urechean, care era primar general pe atunci, intenţiona să construiască trei astfel de parcări – la Ciocana, la intrarea în capitală dinspre Străşeni şi la Telecentru, iar în centrul istoric urma să fie înălţată o parcare multietajată pentru 880 de locuri, în locul gării auto.

Şeful de catedră din cadrul Universităţii Tehnice Victor Ceban vede drept una din soluţiile pentru problemele ecologice legate de transport înlăturarea cauzei de majorare a fluxului de transport în centru. Or, oamenii folosesc transportul personal nu doar din cauza creşterii nivelului de trai, dar şi pentru că transportul public funcţionează prost.

Speicaliştii străini au elaborat pentru Chişinău o schemă de rute ale transportului public (37 de rute în locul celor 120 existente). Această schemă trebuie modificată, iar pe principalele artere trebuie marcate piste speciale pentru transportul public. Dacă oamenii vor ajunge mai repede şi mai comod cu transportul public ecologic, atunci mai puţine maşini vor necesita locuri de parcare în centrul capitalei.

Primăria „construieşte” o casă fără fundament

Reprezentantul Inspectoratului Ecologic de Stat Dumitru Osipov a menţionat că pentru oraş legea este Planul General, votat de Consiliul Municipal, dar care nu a fost aprobat de Guvern. În oraşul vechi, trebuie să circule doar transportul public ecologic şi transportul de serviciu, care deserveşte instituţiile din partea istorică a oraşului.

În opinia lui Vasilii Chirtoca, primăria s-a apucat să amenajeze parcări, dar, în acelaşi timp, trebuie amenajată întreaga stradă. Cîştigătorul tenderului va face investiţii minime în parcare, deoarece nu există un proiect. Ceea ce face Primăria seamănă cu construcţia unei case fără fundament, deoarece elaborarea unei scheme de parcări trebuie să se bazeze, în primul rînd, pe Planul General, în al doilea rînd – pe schema dezvoltării transportului în capitală. De asemenea, la elaborarea schemei parcărilor trebuie prevăzute pistele şi parcările pentru biciclete.

“În lipsa acestui “fundament”, compania, care cîştigă concursul, va efectua investiţiie, iar peste un an, consiliul municipal va adopta decizia – în centrul capitalei este permisă doar circulaţia transportului public şi a celui special. Şi acea companie va acţiona în judecată primăria. Desfăşurarea concursului trebuie amînată pînă cînd nu va fi elaborat un proiect complex”, a conchis consilierul municipal.






Recomandă:

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Ce părere aveți despre introducerea prezentării obligatorii a certificatului COVID-19 în Republica Moldova?
🔽🔽