Parlamentul grec a adoptat legea sărăciei, spre nemulţumirea creditorilor

Foto: economica.net

Parlamentul grec a adoptat miercuri seara legea sărăciei - potrivit căreia persoanele nevoiaşe vor primi electricitate gratuit, iar aproximativ 300.000 de greci vor beneficia de vouchere pentru mîncare - spre nemulţumirea creditrilor străini ai ţării.

Legea mai prevede acordarea unei alocaţii - în valoare de 220 de euro lunar - pentru plata chiriilor unui număr de 30.000 de gospodării şi alte măsuri în vederea împiedicării confiscării imobilelor, relatează Euronews.

Textul ignoră măsurile de austeritate impuse de către creditori. Valoarea totală a ajutoarelor se ridică la 200 de milioane de euro.

Premierul Alexis Tsipras a promis în campania electorală că se va ocupa de ceea ce consideră drept o "criză umanitară".

"Unii au tupeul să vorbească despre acţiuni unilaterale, iar unii de aici au repetat şi ei acest lucru. Dacă o fac pentru ca să ne sperie, răspunsul este simplu, nu ne sperie şi nu ne descurajează", a subliniat premierul într-un discurs pe care l-a susţinut în Parlament.

În pofida faptului că economia greacă a început să se redreseze, lucrătorii umanitari sînt de acord asupra faptului că situaţia s-a înrăutăţit.

Şomajul-record a crescut de patru ori numărul persoanelor nevoite să supravieţuiască cu ajutorul băncilor alimentare, iar tuberculoza, eradicată în urmă cu cîteva zeci de ani, a reapărut.

Pierre Moscovici, comisarul european însărcinat cu Economia, a negat că UE a încercat să oprească Atena să adopte legea, în pofida faptului că Guvernul elen a primit o scrisoare prin care era invitat să se consulte mai întîi cu creditorii.

Legea a fost adoptată cu o majoritate de voturi.

Adoptarea textului şi discursul de aproximativ 30 de minute prin care Tsipras a apărat-o în Parlament au loc înaintea unei întîlniri a premierului elen cu cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande în cadrul summitului de la Bruxelles, săptămîna aceasta.

Grecia se află în continuare în dispută cu creditorii săi internaţionali cu privire la condiţiile de prelungire a planului de salvare uriaş de care beneficiază, iar zona euro cere Atenei să se angajeze la tăieri suplimentare de cheltueili pentru a primi împrumuturile.

Relaţiile dintre Atena şi Bruxelles s-au deteriorat în mod semnificativ după venirea la putere a stîngii radicale.

În contextul în care Grecia nu are acces, în prezent, pe piaţa bancară, există îngrijorări că Atena ar putea rămîne curînd fără bani.