Ce pericole ascunde noul razboi rece dintre Rusia si Occident

Foto : trends.md

A izbucnit, cu adevarat, un al doilea razboi rece?, se intreaga Robert Legvold in Foreign Affairs. Nu chiar, raspunde autorul articolului, grabindu-se, in acelasi timp sa sublinieze ca deteriorarea dramatica a relatiilor dintre Rusia si Occident merita, pe deplin, sa fie catalogata drept razboi rece. Spunand lucrurile pe nume, trebuie sa recunoastem ca, indiferent de cum se va incheia criza din Ucraina, relatiile nu vor mai reveni niciodata la normalul de dupa 2008.

Noul razboi rece difera principial de predecesorul lui, dar va fi si cel capabil sa genereze daune colosale, afirma Legvold. Spre deosebire de prima, actuala confruntare nu va cuprinde tot sistemul de relatii internationale sau intreagul mapamond. Lumea nu mai este bipolara, iar regiuni importante si jucatori cheie, precum China si India, nu se vor lasa antrenati in conflict.

In plus, el nu se va desfasura pe fondul unei permanente amenintari cu un Armaghedon nuclear. Totusi, noul razboi rece va influenta aproape toate aspectele majore ale relatiilor internationale, iar prapastia dintre parti se va adanci, pentru ca presedintele Vladimir Putin este de parere ca Rusia nu are nevoie de valorile culturale ale Occidentului.

In sfarsit, in cazul acutizarii crizei de securitate in centrul Europei, riscul unui razboi nuclear ar putea reveni, estimeaza Legvold.

Prin urmare, atat Moscova, cat si Washington au obligatia de a controla conflictul, de a-i reduce treptat din intensitate, pentru a-l face de cat mai scurta durata si fara concecinte dezastruoase.

Schimbari in politicile externe ale Rusiei si SUA

Se spune ca noul razboi rece nu suporta comparatie cu anteriorul, in primul rand pentru ca Rusia contemporana a ramas numai o umbra a pericolului emanat de URSS. Intr-adevar, in fata adversarului sau, SUA dispun de uriase avantaje materiale: o economie de opt ori mai puternica decat cea a Rusiei si un buget al apararii de sapte ori mai mare.

Mai mult, pusa fata in fata cu alte probleme care reclama o atentie sporita din partea Washingtonului, de la tulburarile din Orientul Mijlociu, la tensiunile tot mai accentuate din regiunea Asia-Pacific, inrautatirea relatiilor dintre Rusia si SUA reprezinta un factor destul de putin important, afirma semnatarul analizei din Foreign Affairs.

In acelasi timp insa, o confruntare de lunga durata nu este de bun augur. Pentru ca, o ostilitate prelungita intre Rusia si SUA va antrena schimbari nedorite in politicile externe ale celor doua tari, cu influente negative asupra politicii mondiale. Spre exemplu, Rusia ar putea pune bete in roate eforturilor Washingtonului de a stabiliza situatia din regiunea Asia-Pacific, unde comportamentul agresiv al Chinei trezeste ingrijorarea Japoniei, aliatul Statelor Unite.

Pe de alta parte, Washingtonul va fi nevoit la o revizuire a cheltuielilor de aparare. Concentrat, in prezent, pe lupta antiterorista, Pentagonul va trebui sa consolideze efectivul fortelor armate pentru desfasurarea unor operatiuni terestre in Europa, apreciaza Legvold.

Scutul antiracheta, indreptat spre Moscova

Noul razboi rece, scrie mai departe autorul materialului, a distrus orice sansa de rezolvare a divergentelor dintre Moscova si Washington legate de scutul antiracheta. Ca atare, este de asteptat ca ambele parti sa reia activitatile de elaborare a unor noi tehnologii de destabilizare, inclusiv mijloace specifice razboiului cibernetic.

Mai mult ca sigur, componenta europeana a sistemului american de aparare aeriana va fi indreptat concret spre Rusia, mai ales ca administratia Barack Obama acuza Rusia de incalcarea Tratatului de dezarmare nucleara. De asemenea, este putin probabil ca Moscova si Washington sa poata ajunge la o intelegere privind limitarea desfasurarii de armament in Europa.

In sfarsit, daca in spatiul post-sovietic se va aprinde unul dintre asa numite conflicte mocnite (Nagorno-Karabah sau Transnistria), este de la sine inteles ca, in noile conditii, Rusia si SUA nu vor actiona impreuna pentru calmarea situatiei.

Ce e de facut?

Ce trebuie facut astfel incat situatia sa nu iasa de sub control, cu urmari de neimaginat pentru intreaga omenire, aflam din lectiile primului razboi rece. In primul rand, partile implicate trebuie sa recunoasca faptul ca neincrederea a denaturat, intr-o oarecare masura, perceptia adevaratelor intentii ale adversarului.

Pe de alta parte, trebuie sa se renunte la acuzatii reciproce si incercata o evaluare obiectiva a propriului comportament, pentru a intelege ce anume distruge relatiile, reducand la zero eforturile de imbunatarile a dialogului. In criza din Ucraina vinovate sunt ambele parti, Occidentul si Rusia. UE a ramas surd la temerile legitime ale Rusiei in privinta tratatului de asociere cu Ucraina, iar in timpul manifestatiilor din februarie de la Kiev, SUA au renuntat prea repede la acordul diplomatic, care prevedea o posibila iesire din criza, alegeri prezidentiale si reforma constitutionala. In ceea ce priveste Rusia, de la bun inceput ea a exploatat in mod exagerat instabilitatea din Ucraina pentru atingerea propriilor obiective.

In al treilea rand, SUA si UE trebuie sa acorde sprijin economic Ucrainei, sa insiste ca liderii de la Kiev sa formeze un guvern care sa fie acceptat inclusiv in regiunile estice ale tarii si sa creeze conditii optime pentru ca Ucraina sa poata colabora cu Europa si Rusia fara ca autoritatile de la Kiev sa fie nevoite sa aleaga intre ele. Daca politica SUA va urma acest drum, actiunile Rusiei vor fi, cu siguranta, mult mai constructive.