Israelul își alege cel de al zecelea președinte

Foto: agerpres.ro

Israelul își alege marți cel de al zecelea președinte, întorcînd pagina Shimon Peres, care va rămîne în istorie pentru rolul său în promovarea păcii, relatează AFP. Succesorul președintelui Peres va fi desemnat în urma unui vot secret de cei 120 de deputați ai Knesset-ului, parlamentul israelian.

Scrutinul ar urma să înceapă în jurul orei locale 11.00 (08.00 GMT) și cei doi candidați care vor aduna cele mai multe sufragii vor fi departajați printr-un al al doilea tur care ar putea, ca și cazul alegerilor prezidențiale trecute, să rezerve surprize, comentează agenția națională de știri franceză.

În cursă au mai rămas cinci din cei șase candidați care și-au anunțat intenția de a candida la 27 mai, după ce laburistul Binyamin Ben Eliezer, acuzat de corupție, s-a retras.

Niciunul dintre cei cinci candidați nu are statura președintelui nonagenar care își încheie mandatul, ultimul supraviețuitor al generației 'părinților națiunii', potrivit AFP.

Favorit este Reouven Rivlin, fost președinte al Knesset-ului și membru al Likud (dreapta naționalistă), susținător al 'Marelui Israel' și apărător fervent al democrației israeliene, care și-a creat o statură de viitor președinte realizînd o serie de arbitraje politice complexe în timpul carierei sale parlamentare.

Reouven Rivlin are susținerea partidului Likud, partidul premierului Benjamin Netanyahu, care i-a sprijinit candidatura cu jumătate de gură, adversitatea personală și ideologică dintre cei doi fiind de notorietate publică.

Netanyahu a încercat de altfel să-l convingă pe cîștigătorul premiului Nobel pentru pace și supraviețuitor al Holocaustului Elie Wiesel să candideze împotriva lui Rivlin, notează AFP.

Un alt favorit al sondajelor dar nu neapărat al deputaților este cîștigătorul premiului Nobel pentru chimie în 2011, Dan Shechtman, un 'outsider' care speră să ajungă în al doilea tur, ceea ce media israeliene consideră totuși puțin probabil.

Ceilalți candidați sînt deputata de centru Meir Sheetrit, plecată din Likud și aleasă pe lista ministrului Tzipi Livni, fosta președintă a Knesset-ului Dalia Itzik, care are avantajul de a cunoaște culisele legislativului, și fosta judecătoare a Curții supreme Dalia Dorner, ale cărei șanse de a ajunge în cel de al doilea tur sînt 'aproape nule', potrivit mass-media.

În Israel, postul de președinte este în mare parte onorific, iar atribuțiile executive rămîn în mîinile prim-ministrului. Șeful statului are totuși sarcina de a numi după alegerile legislative persoana însărcinată cu formarea unei coaliții care să guverneze țara.

Dar, bucurîndu-se de notorietatea sa internațională, Shimon Peres, ales președinte în 2007, a știut la perfecțiune să folosească o funcție esențial protocolară pentru a promova un mesaj politic în favoarea păcii, apreciază France Presse.

El nu s-a sfiit să iasă uneori din rolul în care ar trebui să se cantoneze șeful statului, părînd uneori să fie singurul opozant al premierului Netanyahu.

'Alegerea celui de al zecelea președinte anunță o schimbare de direcție pentru președinție: aceasta va trece de la politica internațională la chestiuni interne', preconizează cotidianul de stînga Haaretz.

În dosare atît de sensibile precum procesul de pace cu palestinienii, relațiile strategice cu aliatul american sau programul nuclear iranian, Shimon Peres nu a încetat să-și facă auzită propria voce.

Astfel, luna trecută cîștigătorul premiului Nobel pentru pace în 1994 l-a acuzat public pe premierul Netanyahu că în 2011 a făcut să eșueze încheierea unui acord pe care l-a negociat în secret cu palestinienii.

'Trebuie să realizăm că viitorul președinte nu va fi un Peres. Președinția își va regăsi funcția sa normală, de reprezentare și ceremonial', a apreciat editorialistul Nahum Barnea.

Shimon Peres își va încheia mandatul la sfîrșitul lunii iulie, înainte să împlinească 91 de ani.