Interzicerea azbestului este un act al războiului comercial

Фото: prostoy-remont.ru

În Moldova se încearcă interzicerea ardeziei, care este cel mai ieftin şi mai durabil material pentru acoperiş, pe motiv că acesta este interzis în Uniunea Europeană, acolo unde vor să ne aducă cercurile apropiate României. În Uniunea Europeană, azbestul a fost interzis sub presiunea unor cercuri din industria chimică şi metalurgică. Pentru aceste ramuri, ce produc materiale noi pentru acoperiş, ardezia le stă ca un os în gît.

Azbestul a fost declarat periculos, incluzînd în el atît componenta periculoasă ambfibolul, cît şi cea inofensivă – crizotilul, din care este produsă ardezia. Amfibolul a fost extras, în special, în Europa şi era folosit drept materie primă pentru materialele de construcţie, utilizate pe larg drept materiale pentru acoperiş. Este un pas şiret, fraudulos pentru a duce în eroare cumpărătorii. E interesant că ardezia rămasă la depozite, este admisă spre comercializare. Însă noi loturi nu vor fi importate. Oare acesta nu este un element al unui război comercial?

O întrebare: dacă ardezia este nocivă atunci de ce este permisă comercializarea loturilor rămase în depozite? Dacă se vinde, înseamnă că nu prezintă niciun pericol. Ardezia este utilizată de peste o sută de ani şi nu a fost semnalat vreun pericol. În orice caz, savanţii epidemiologi ce se ocupă de maladiile canceroase nu au depistat nimic. Iar cît priveşte materialele noi, timpul va arăta. Aşa că interzicerea ardeziei este un tribut plătit pentru apropierea de Uniunea Europeană. Putem spune că autorităţile lipsesc o bună parte a populaţiei de acoperişurile de asupra capului.

Va ajuta Europa Moldovei, încă trebuie de văzut. A ajutat oare ea România, Ungaria, Bulgaria, Ucraina şi noile state baltice? Nu se vede. Rusia, desigur, nu acceptă orientarea netradiţională a noilor state. E ca şi o atitudine a unul om normal faţă de gay. Şi a început să fie mai strictă faţă de exportul lor tradiţional. În special, faţă de vinurile moldoveneşti.

Acesta, este la fel, un element al războiului comercial.

Doar în trei luni de la ultimul embargo la vinuri, impus de Rusia (din septembrie 2013), potrivit ministrului Agriculturii şi Industriei Alimentare al Moldovei, Vasile Bumacov, ţara nu a primit 20 mil. dolari SUA. Iar în urma embargoului din 2006, dacă ţinem cont că doar în 2005, Rusia a importat vinuri moldoveneşti în valoare de 207 mil. dolari SUA, ţara a suferit pierderi de sute de milioane de dolari. Sunt cifre, pe care ţi-e frică să le pronunţi cu glas tare. În prezent, autorităţile ne calmează, spunînd că România şi UE vor majora cota la importul vinurilor moldoveneşti. Deci erau restricţii?

Moldova a dar lovitura de răspuns. Curtea Constituţională a Moldovei a sistat acţiunea horărîrii guvernului privind transmiterea în concesiune a Aeroportului Internaţional Chişinău companiei ruse. Aeroportul din Chişinău a fost dat în concesiune pe un termen de 49 de ani consirţiului rus Avia-Invest. Consorţiul trebuia să modernizeze aeroportul, investind peste 240 mil. de euro. Şi cine va suferi?

Iar Rospotrebnadzor deja şi-a anunţat intenţia de a interzice importul fructelor din Moldova. Iar în Europa vinurile moldoveneşti, ca şi cele româneşti, ungureşti sau georgiene, nu sînt aşteptate. Europenii s-au obişnuit cu vinurile franceze, germane, italiene, spaniole şi alte vinuri locale, şi nu au de gînd să-şi schimbe preferinţele. E timpul să lăsăm iluziile la o parte, altfel tradiţiile seculare vinicole din Moldova vor pieri. Trebuie să negociem, dar nu să luptăm şi să nu aducem ardezia drept ofrandă, spre bucuria Uniunii Europene şi spre nenorocul oamenilor simpli din Moldova.

Autor: Ion Gherghi