Proiecte municipale inutile

Foto: wikipedia.org

Olga MOCANU

Proiectele de amenajare a parcului ”Valea Morilor” din capitală, precum şi cele privind curăţirea albiei rîului Bîc, ce ar trebui să prevină inundaţiile străzii Albişoara, nu au trezit interesul antreprenorilor. Concursurile desfășurate în acest sens de către autorităţile locale nu s-au soldat cu succes.

Şeful Direcţiei construcţii capitale, Roman Sofroni, a declarat săptămîna aceasta, la şedinţa primăriei că realizarea acestor proiecte importante ar putea fi amînată pînă în 2015. Asta deoarece concursul pentru proiectare a eşuat a doua oară (prima dată nicio companie de proiectare nu participat, iar a doua oară – doar compania ÎM „Chişinău-proiect”).

Directorul Institutului Municipal de Proiectări „Chişinăuproiect”, Pavel Cazacu, spune că dacă va fi semnat contractul, proiectul ar putea fi gata deja în aprilie anul viitor. Însă pentru aceasta este nevoie ca la următorul concurs să participe încă cel puțin un agent economic.

Şeful Direcţiei construcţii capitale a declarat că în faţa proiectanţilor au fost puse anumite sarcini: restabilirea scării din granit, amenajarea plajelor, întărirea sistemului antieroziune, amenajarea podului de pe strada Grigorescu, iluminarea celor două scări, construcţia infrastructurii şi renovarea Teatrului Verde.

Banii destinaţi pentru acest scop au fost prevăzuţi în bugetul acestui an, respectiv, şi contractul pentru proiectare trebuia încheiat de către autorităţi anul acesta. Însă nu au reuşit sau nu au vrut să reuşească. Am încercat să găsim pe site-ul primăriei informaţia privind anunţarea concursului, dar în zadar. Nu e de mirare că nici nu au fost doritori.

De menţionat că asupra netransparenţei concursurilor Direcţiei construcţii capitale a atras atenţia consilierul comunist Vitalie Secară, care la şedinţa trecută a Consiliului municipal a criticat activitatea lui Roman Sofroni şi a cerut un raport detaliat, inclusiv despre amenajarea parcului iubit de chişinăuieni. Raportul urmează a fi audiat joia aceasta în cadrul şedinţei CMC.

Amintim că în iulie 2006, în lacul „Valea Morilor” s-a produs o catastrofă ecologică. Apa şi nămolul au fost evacuate, iar lacul a fost umplut din nou cu apă. De atunci au fost făcute două încercări de a reconstrui parcul. Una din partea guvernului, iar cealaltă – din partea autorităţilor locale. Au fost chiar pregătite proiecte speciale. În urmă cu aproape patru ani, la guvern a fost prezentat „Conceptul de construcţie a zonei de odihnă 'Valea Morilor'”. În parc se preconiza construcţia a 33 de obiecte, inclusiv a unui parc acvatic, unui hotel, parcări multietajate, zonă sportivă, restaurante etc. Totodată, au fost planificate şi lucrări de amenajare a plajei. Însă mai departe de guvern acest proiect nu a trecut.

A doua variantă de reconstrucţie a fost elaborată de primărie. Atunci Institutul de Proiectare a Sistemelor de Gospodărire a Apelor „Acvaproiect” şi-a prezentat, contra sumei de 2 milioane de lei alocate de Consiliul municipal, propriul proiect de reconstrucţie a lacului ”Valea Morilor”. Însă el a fost calificat drept „inadecvat” de către Inspectoratul Ecologic de Stat, din cauza necorespunderii normelor de protecţie a mediului.

În anul 2010 Consiliul municipal a mai aprobat un document – conceptul de amenajare a parcului „Valea Morilor”, elaborat de ÎM „Chişinăuproiect”. Atunci, arhitecţii au propus împărţirea suprafeţei parcului de 113 ha în patru zone: parcul, plaja, zona comercial-distractivă şi zona CIE „Moldexpo”. Experţii au estimat că în parc trebuie înălţate 34 de construcţii: 11 reconstruite şi 34 construite din nou. Totodată, au fost menţionate obiectivele pitoreşti ale lacului – scara din granit şi scara cu cascade, aleea pietonală etc.

„Teatrul Verde va fi reconstruit, iar în apropiere va fi construită o parcare multietajată, vom amenaja o alee, - a declarat atunci arhitectul-şef Vladimir Modîrcă. – De asemenea, planificăm construcţia unui havuz multicolor, staţii de salvare, de pescuit şi de bărci, menajarea plajei, construcţia a două centre de epurare a nămolului şi chiar un traseu pentru bobslei”.

Cele mai mari schimbări urmau a fi făcute în partea de nord-vest şi din partea Buiucanilor vechi. Acolo, potrivit planurilor arhitecţilor, urmau să apară un complex locativ supermodern, un centru de congrese, un parc acvatic, o parcare multietajată, zona sportivă. Şi un restaurant pe apă cu 14 nivele.

Documentul a fost aprobat, dar cu foarte multe modificări, încît era mai simplu de elaborat un alt plan. Într-un final totul s-a redus la faptul că dezvoltarea parcului trebuie să se integreze în planul general de dezvoltare a oraşului. Primăria trebuie să aprobe încă o dată lista obiectelor, ce vor fi înălţate pe teritoriul parcului. Totodată, consilierii au insistat asupra excluderii tuturor obiectelor comerciale din actualul plan.

În privinţa păstrării landşaftului natural nu a fost propus nimic. Cu alte cuvinte, consiliul a adoptat conceptul despre nimic şi acum primăria se conduce în această problemă de un plan foarte vag, în care poate fi scos şi inclus absolut orice...

Pentru renovarea completă a parcului, potrivit experţilor, sînt necesari peste 200 de miliarde de lei. Pînă în anul 2012 inclusiv, pentru reconstrucţie au fost cheltuite 60 de milioane de lei.

Rîul Bîc nu va deveni o atracţie turistică

Autorităţile nu au putut realiza încă un proiect, deşi acesta a fost discutat mai mult de un an. Este vorba despre curăţarea albiei rîului Bîc, pentru a soluţiona problema inundării străzii Albişoara. Pentru aceasta au fost alocați 3 milioane de lei. Proiectul a fost elaborat (în anul 2012 din Fondul de rezervă al primăriei, pentru elaborarea proiectului au fost alocați 300 de mii de lei institutului ”Acvaproiect”). Însă Roman Soroni a declarat în cadrul unei şedinţe operative că concursul nu a avut loc din lipsa solicitanţilor. Noul concurs va fi anunţat în 20 de zile.

Amenajarea rului Bîc este, de asemenea, un proiect tergiversat. Încă la începutul anilor 2000, cînd primăria era condusă de Serafim Urechean, acest subiect era discutat foarte mult. Atunci institutul „Acvaproiect” a elaborat un proiect fantastic. Rîul trebuia să se transforme în unul navigabil, cu zonă de odihnă, plantaţii verzi, alee cu havuzuri, cascade etc. Însă autorităţile locale nu au mers mai departe şi proiectul a rămas pe hîrtie.

După Serafim Urechean primarul interimar Vasile Ursu a propus realizarea proiectului pe etape, dar s-a oprit aici. Apoi, la putere a venit Dorin Chirtoacă, care tot şi-a amintit de proiect. A vrut să-l implementeze, dar și lui i-a pierit elanul.

Periodic, în timpul inundaţiilor autorităţile sînt nevoite să-şi amintească de acest rîu. Şi iată acum cîţiva ani a fost luată decizia de a reconstrui măcar o porţiune mică a rîului. În total, proiectul prevede lucrări pe un segment de 26 km (de la bazinul de acumulare Ghidighici pînă la Sîngera), 15 km dintre care pe teritoriul Chişinăului. Autorităţile au decis să înceapă cu reconstrucţia şi amenajarea a 250 de metri. Pe segmentul dintre str. Mihai Viteazul şi bd. Grigore Vieru a fost decis ca albia să fie lărgită, iar pentru aceasta trebuiau mutate toate reţelele inginereşti, reconstruit colectorul apelor pluviale, care trece pe lîngă Bîc, curăţată albia de nămol etc.

În anul acesta, din cauza lipsei mijloacelor, s-a decis doar curăţarea albiei de nămol pe sectorul dintre str. Mihai Viteazul şi Circ. Însă ecologiştii consideră că mijloacele bugetare vor fi cheltuite în zadar, deoarece peste 4-5 ani nămolul se va acumula din nou. Cel mai bine ar fi ca aceşti bani să fie utilizaţi pentru înlăturarea surselor de poluare a apei, cu atît mai mult cu cît doritori de a curăţa albia rîului încă nu s-au găsit.