Iurie Leancă: Pe termen mediu şi lung Moldova îşi propune să devină membru UE

Foto: noi.md

Pe termen mediu şi lung Republica Moldova îşi propune să devină membru al Uniunii Europene. În acest sens, republica va racorda toată legislaţia la cea europeană, fapt care va aduce stabilitate oamenilor şi mediului de afaceri. Despre aceasta a declarat marţi premierul Iurie Leancă în cadrul Forumului Economic Mondial "Dialogul strategic privind viitorul Ucrainei", care se desfăşoară în perioada 5-6 noiembrie la Kiev.

Potrivit Agenţiei "Infotag", care face referire la Biroul comunicare şi relaţii cu presa al guvernului, în cadrul discursului său premierul a menţionat că pentru realizarea acestui obiectiv Moldova mai are încă foarte multe de făcut.

"Reformele economice şi instituţionale sînt esenţiale pentru transformarea ţării. Dar acesta este viitorul nostru european, indiferent de evoluţiile politice şi economice din ţară şi în regiune", a spus premierul, care a mai precizat că Uniunea Europeană se bazează pe respectarea democraţiei şi a statului de drept.

Iurie Leancă a subliniat că principalul obiectiv pe termen scurt este ca în cadrul summitului de la Vilnius, care va avea loc la sfîrşitul acestei luni, Republica Moldova să parafeze Acordul de asociere cu Uniunea Europeană, inclusiv Acordul de liber schimb.

În cadrul discursului său, Iurie Leancă a vorbit despre acţiunile concrete pe care Republica Moldova le-a realizat din anul 2009 pînă în prezent. Printre principalele realizări se numără stabilitatea macroeconomică, reformarea poliţiei, iniţierea schimbărilor în justiţie şi lupta cu corupţia prin serviciile publice on-line oferite cetăţenilor.

Premierul a menţionat că în ultimele două decenii de tranziţie dezvoltarea Republicii Moldova a fost subminată de o serie de şocuri, determinate de instabilitatea politică, instituţii slabe, în special cele care vizează aplicarea legii, şi un model economic neechilibrat.

"În consecinţă, modelul nostru de dezvoltare a fost mai degrabă unul reactiv, decît unul proactiv. Mai mult, în Moldova creşterea economică este asociată cu o tendinţă de reducere a sărăciei. Acest lucru este determinat de migraţia forţei de muncă, fluxul de remitenţe a migranţilor şi creşterea consumului generat de acestea. Din cauza constrîngerilor ofertei interne, cererea pentru consum a fost asigurată în mare parte de importurile de bunuri şi servicii. Ca urmare, bugetul de stat a avut de beneficiat, însă balanţa comercială a crescut foarte mult, fapt ce a afectat competitivitatea noastră", a spus premierul. Potrivit şefului cabinetului de miniştri, analiza economică a acestor factori de dezvoltare conduce la concluzii alarmante: fără o schimbare a paradigmei de dezvoltare economică, potenţialul de creştere în următorii zece ani va fi limitat la 4-5% anual.

"Acest lucru nu este suficient pentru a asigura o creştere puternică şi pentru a ne apropia de standardele europene la capitolul nivel de trai şi venituri", a spus premierul.