Transnistria stiri: 1399
Preşedintele stiri: 4055

Ambasadorul FR la București comentează un eventual conflict armat ruso-român

19 apr. 2013,, 09:25   Externe
21978 5
Foto: flickr.com
Pe 18 aprilie, ambasadorul Federației Ruse la București, Oleg Malghinov, a acordat un interviu în exclusivitate pentru publicația „România Liberă”.

Răspunzînd la întrebarea dacă Rusia se simte confortabil cu statutul României, al cărei parteneriat strategic cu SUA a culminat cu instalarea, unor elemente ale scutului antirachetă, diplomatul rus a răspuns: „Aceasta este una dintre situaţiile în raport cu care trebuie să fim cît se poate de clari: pentru noi este foarte dificil să fim de acord. Credem că, dată fiind configuraţia pe care o are în prezent, acest proiect nu a fost conceput pentru a îmbunătăţi securitatea globală, ci s-a dezvoltat în interesul Statelor Unite ale Americii. În al doilea rînd, abordarea noastră în chestiuni geostrategice, mai ales în relaţia cu NATO, este aceea că securitatea mondială trebuie consolidată pe bază de cooperare, de predictibilitate, dar şi pe temeiul că securitatea unui grup de state nu se promovează în detrimentul securităţii unui alt stat sau unui alt grup de state. Asta înseamnă că securitatea SUA sau a membrilor NATO nu trebuie să lezeze securitatea Federaţiei Ruse. Am avut o istorie îndelungată, pe parcursul secolului XX, care arată că este nevoie de sporirea încrederii între NATO şi Federaţia Rusă, între SUA şi Federaţia Rusă, de crearea unei atmosfere de stabilitate, şi nu de adăugarea de noi suspiciuni. Conform analizelor, scutul antirachetă, ale cărui componente vor fi instalate nu numai în România, ci şi în nordul Europei, nu ţinteşte exclusiv anumite state din sud, ci, de asemenea, acoperă o parte a teritoriului Federaţiei Ruse şi rachetele strategice ale Federaţiei Ruse. Iar asta modifică, strategic, echilibrul. De aceea, ne-am exprimat de la bun început dubiile şi obiecţiile pe care le-am şi făcut cunoscute Statelor Unite, NATO şi altor ţări. Au existat mai multe serii de discuţii, am înaintat un număr de propuneri despre cum ar trebui procedat pentru a se ţine cont de preocupările Federaţiei Ruse. În prezent, discutăm posibilitatea obţinerii de garanţii legale că acest sistem nu va fi îndreptat împotriva arsenalului strategic şi a forţelor strategice ale Federaţiei Ruse. În caz contrar, se va ajunge la situaţia în care echilibrul să fie afectat, ceea ce ar fi contraproductiv.

În actuala paradigmă, de neînţeles la Moscova şi de neacceptat pentru Federaţia Rusă, nu este pur şi simplu vorba de scut, ci şi de faptul că poate reprezenta o potenţială ameninţare pentru România. Este o provocare, pentru că baza de la Deveselu poate deveni ţintă, dacă Rusia, la rîndul ei, consideră că este ţinta scutului antirachetă. Este un punct de vedere normal al fiecărui militar. De aceea, avem nevoie de unele garanţii. Am înţeles, baza de la Deveselu va fi construită, dar e nevoie de garanţii că nu ţinteşte arsenalul strategic al Rusiei. La nivel de discuţii, am primit asemenea asigurări de la toţi reprezentanţii politici ai României. Totuşi, trebuie dată o formă legală. Partenerul major în aceste negocieri îl reprezintă Statele Unite ale Americii”.

Fiind întrebat dacă poate oferi cîteva linii generale cu privire la garanţiile legale solicitate de Rusia, ambasadorul a ținut să sublinieze că „le discută responsabilii militari. În luna mai va fi organizată la Moscova o conferinţă privind aspectele militare şi legale ale scutului antirachetă, dar şi pe marginea viziunii Federaţiei Ruse în această problemă. Vor participa delegaţi din mai multe state NATO, inclusiv România”.

În același context, fiind abordată problema garanţiilor legale, şi negocierilor bilaterale Rusia-România, Oleg Malighinov a reiterat că „principala discuţie se duce între Rusia şi Statele Unite, pentru că americanii sînt cei care dezvoltă acest sistem, ei au planificat fazele în care este construit”.
0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

La ce vor duce modificările la Codului Penal privind extinderea noțiunii de ”trădare de patrie”?