Învăţămintele istorice ale Europei: calificativ nesatisfăcător?

Foto: ruvr.ru

Demonii războiului din Europa pot din nou să se trezească. Acest avertisment a fost dat de Jean-Claude Junker, premierul Luxemburgului şi fost şef al euro-grupului. Potrivit acestuia, actuala situaţia din Europa aminteşte de perioada de dinainte de Primul Război Mondial.

Este puţin probabil ca Jean-Claude Junker, intelectual şi unul dintre cei mai experimentaţi politicieni din Europa, să fi făcut aceste declaraţii fără motiv. Actuala Europă este zdruncinată de controverse. Şi, ce este cel mai periculos, ele au un caracter sistematic. Se pot repeta evenimentele tragice ale unuia dintre cele mai sîngeroase războaie din istoria umanităţii? La această întrebare nu există un răspuns clar. Însă premise pentru un scenariu negativ există destule.

Potrivit lui Junker, principalul pericol constă în ciocnirea intereselor naţionale ale marilor puteri europene, dezechilibrul uriaş în dezvoltarea economică şi socio-politică a ţărilor UE şi stratificarea progresivă a societăţii. Această situaţie face posibilă destrămarea Uniunii Europene, fapt care poate avea urmări imprevizibile. Potrivit expertului rus în politică Evgheni Boiko, este încă prea devreme să se intre în panică, deoarece situaţia de acum se deosebeşte mult de cea de acum o sută de ani.

„Atunci era clar cine va fi potenţialul agresor, ţara care se va ridica împotriva altor state europene, adică Germania, care se înarma într-un ritm rapid. În prezent, în UE nu există astfel de ţări. Dimpotrivă, există tendinţa să se evite componenta de forţă din interiorul UE”.

Cu toate acestea, Junker vede în aspiraţiile actualilor politicieni europeni o apărare periculoasă a intereselor naţionale. Nepăsarea – aceasta este acuzaţia principală a lui Junker la adresa locuitorilor continentului. Tocmai ea a dus la Primul Război Mondial. Şi acum, ca şi atunci, europenii sînt prea relaxaţi.

Epocile prospere întotdeauna ascund pericole ascunse, consideră politologul Aleksandr Tevdoi-Burmuli.

„Sub masca abundenţei aparente din ultimele decenii au apărut tendinţe periculoase. Iar acum au ieşit la suprafaţă. Procesul de integrare se tergiversează, în interiorul UE se trage o linie de delimitare. Însă antagonismul ascuns din cadrul UE este puţin probabil să ducă la un război”.

De menţionat că Junker vorbeşte nu doar despre un război în sensul interstatal propriu, ci, în primul rînd, despre controlul asupra resurselor. Urmări la fel de dramatice pot avea şi „exploziile” sociale. Tocmai la ele poate duce renunţarea la politica de austeritate. Multiplicarea nelimitată a datoriilor şi creşterea şomajului riscă mai devreme sau mai tîrziu să fie cauza unei revoluţii în Europa, conchide Junker. Dezordinile în masă ale imigranţilor într-o serie de state europene deja au demonstrat că acest pericol este real. Şi Junker dă o reţetă pentru a se evita toate acestea: să se trăiască în limita mijloacelor şi să se desfăşoare reforme nepopulare. Dar acest model are dezavantaj considerabil: lipsa de interes faţă de el din partea politicienilor. Ei au promis bunăstare şi prosperitate, cel mai bun mijloc de a primi voturile alegătorilor.

Nikita SOROKIN