Cum FMI i-a arătat Moldovei punctele slabe, și cum ea nu a înțeles

La 28 iunie Comitetul executiv al FMI a finalizat al cincilea raport în cadrul programului cu Republica Moldova. În ciuda tonului aparent pozitiv al acestor evaluări, ele conțin un șir de îngrijorări cu privire la evoluția situației, dar și multe avertismente în adresa instituțiilor puterii. În linii mari, concluziile FMI s-au dovedit a fi similare cu comentariile critice ale experților autohtoni.

Documentele FMI, ca și rapoartele oricăror organizații internaționale, ar trebui citite invers. Căci, dacă un alineat începe cu „bine”, el se încheie cu „de fapt, e rău”. Concluzia Comitetului Executiv al FMI privind situația din Moldova în primul semestru al anului nu a făcut excepție.

Despre ce s-a vorbit la Washington

Iată, spre exemplu, una dintre concluziile de bază: «Redresarea economiei după numeroasele zguduiri are loc prea lent , într-un ritm inferior celui din a. 2023, și încă mai inferior în a. 2024». Ce înseamnă aceasta, dacă traducem într-un limbaj comun? Că redresare, de fapt, nu există. În a.2023 economia a crescut cu doar 0,7%, dar în a.2024 și acest nivel de aluzie la depășirea stagnării pare de neatins.

Specialiștii FMI văd cauza în influența negativă a acțiunilor militare ale Rusiei pe teritoriul Ucrainei. Dar aceasta este indicate doar în primele fraze ale concluziei sonorizate la Washington de Directorul -ordonator Kenji Okamura. Textul ce urmează indică o serie de deficiențe și slăbiciuni în politicile guvernului și ale Băncii Naționale.

Astfel, FMI constată că «inflația a rămas în diapazonul-țintă al BNM din octombrie anul trecut și se prognozează o creștere relativ stabilă pe termen mediu». Dar menționează, că persistă în continuare «riscuri semnificative și o posibilă deteriorare a situației». De aceea FMI recomandă ca «autoritățile să se concentreze asupra planurilor de urgență în cazul unor circumstanțe neprevăzute și aplicarea unor politic flexibile de răspuns, pe consolidarea securității energetice și pe implementarea reformelor pentru a sprijini creșterea economiei ».

FMI menționează, că efortul privind aderarea la UE trebuie doar să sprijine creșterea economiei. Adică, guvernul trebuie să-și facă treaba indiferent de faptul, cum evoluează apropierea de UE.

«Politica fiscală trebuie să se concentreze în continuare pe protejarea celor mai vulnerabili și pe sprijinirea economiei. În același timp, este necesar să fie susținută consolidarea fiscală treptată pentru a crea rezerve și a menține niveluri acceptabile ale datoriei publice, mai ales dacă vom reieși din reducerea preconizată a granturilor externe pe termen mediu», - a menționat Okamura în încheiere. La un nivel așa de înalt, este prima avertizare publică, că finanțarea externă a Moldovei va fi redusă și că în scurt timp Moldova va trebui să conteze doar pe forțele proprii.

FMI a mai recomandat menținerea nivelului ratei de bază în condițiile actuale de incertitudine și reducerea cerințele față de rezerve, pentru a limita presiunea inflaționistă și a susține cererea internă.

În plus, s-a dovedit că FMI este nemulțumit de nivelul de fiabilitate al politicii monetare și de stabilitatea macrofinanciară. El a salutat «intenția autorităților de a menține cerințele prudențiale existente pentru acționarii din sectorul bancar», dar în același timp a subliniat « necesitatea unor reforme suplimentare pentru a consolida guvernanța, autonomia, transparența și responsabilitatea Băncii Naționale a Moldovei ».

Directorul – ordonator FMI a atras atenția, că « pentru a crește în continuare încrederea în instituțiile Republicii Moldova și pentru a promova dezvoltarea social-economică e nevoie de progresul continuu al reformelor anticorupție ». «Evenimentul-cheie», pe care l-a numit el, este «intenția de a adopta în această vară legea privind crearea Curții anticorupție”, dar în același timp a remarcat, că atunci „autoritățile vor trebui să asigure rapid și eficient funcționalitatea” acestei instituții.

În rezultat, FMI a acceptat să acorde Moldovei cca 175,2 mln. de dolari SUA ca sprijin bugetar în cadrul Mecanismului de finanțare pentru a obține reziliență și durabilitate pe termen lung. Dar în ce privește programul susținut de Mecanismul de creditare extinsă și de Mecanismul de finanțare extinsă, așteaptă ca republica să elimine deficiențele în implementarea reformelor structurale, adică să aprobe un set de măsuri și decizii, menite să crească competitivitatea economiei, să-i sporească potențialul de creștere, adaptabilitatea și flexibilitatea.

Ce cred cei din Moldova

În Moldova, mediul de afaceri și antreprenorii demult așteaptă reforme structurale. Voi aminti, că pentru a însănătoși economia ele vizează de obicei climatul general de afaceri, piața muncii și politica fiscală. Dar tocmai în aceste zone autoritățile moldovenești au ales să-și reducă activitatea la minimum.

Rezultatele unei atare politici le demonstrează perfect Balanța de plăți a țării. Recent, Banca Națională a publicat date privind circuitul banilor în primul trimestru al anului curent. Potrivit lor, republica a înregistrat o scădere semnificativă a exporturilor (- 13,1%, cca 796,63 mln. de dolari), și importurilor (- 11,7%, cca 1,898 mlrd.). De fapt, economia Moldovei se prăbușește – scade producerea, comercializarea, dar și achizițiile.

Asta în timpul reducerii critice a investițiilor. ”În 2023, fluxul investițiilor străine directe a scăzut în general cu 30%, - menționează economistul Vladimir Golovatiuc.– În primul trimestru al a. 2024 reducerea a fost de 42%: cu 183 mln. de dolari, și a ajuns la 107 mln.».

Cea mai mare scădere au înregistrat-o investițiile în capital: de 6,5 ori față de ianuarie-martie anul trecut - de la 41,4 milioane de dolari la 6,4 milioane și asta după ce a existat deja o reducere de 50%,- menționează Golovatiuc, și adăugă: „afluxul de investiții străine directe în trimestrul I al acestui an, raportat la PIB, este cel mai scăzut comparativ cu aceleași perioade , de la 2009 încoace”.

Concomitent, a început refluxul investițiilor. «Dacă anul trecut fluxul investițiilor s-a redus, atunci s-a redus și refluxul, apoi acum – VAI! Fluxul s-a redus cu 42%, iar refluxul a sporit cu 19%, adică investitorii nu numai că nu vin, da cei veniți mai înainte își închid afacerile în țara noastră!», - constată economistul.

Ce face guvernul

Dar cei din cabinetul de miniștri moldovenesc nu cred că situația ar fi disperată. «Nu avem sarcina să supraviețuiască cu orice preț fiecare afacere, fiecare întreprindere sau investiție. Trebuie să supraviețuiască cei care au potențial », - a declarat Natalia Bejan, directoarea Agenției pentru investiții, în emisiunea «Moldova Live» .

De altfel, Cabinetul de Miniștri a recunoscut, că pe fondul unei redresări economice mai lente, contrar așteptărilor de la etapa de pregătire a bugetului 2024, în prima jumătate a acestui an s-a înregistrat o reducere a încasărilor de venituri din impozite directe și indirecte, inclusiv ca urmare a măsurilor politicii fiscale, aplicate din a.2023 încoace. Însă pentru a redresa situația executivul a putut propune… doar rectificarea bugetului – pentru a menține nivelul de cheltuieli și a asigura unele cheltuieli suplimentare, Cabinetul de Miniștri a decis creșterea deficitului și realocarea fondurilor, acumulate din economii, pentru cheltuieli prioritare.

Veniturile din impozite și taxe au fost reduse cu 904 milioane lei (-1,5%) față de ceea ce a fost aprobat inițial. Totodată, cea mai mare scădere a veniturilor este preconizată din contul:

1) impozitului pe profit al întreprinderilor - ca urmare a impactului măsurii de politică fiscală de aplicare a unei cote de impozitare zero asupra veniturilor întreprinderilor mici și mijlocii nedistribuite sub formă de dividende asociate profitului exercițiului financiar 2023;

2) TVA la mărfurile importate – în rezultatul reducerii cu 6,6% a importurilor în trimestrul 1 al anului curent comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Guvernul intenționează să asigure o oarecare creștere a veniturilor din contul:

1) impozitului pe venit al persoanelor fizice – în urma majorării cu 14,7% a salariului mediu brut lunar, în termeni nominali;

2) TVA pentru mărfurile industriale și serviciile prestate - urmare a progresului încasărilor în primele cinci luni ale anului în curs, precum și a creșterii consumului privat;

3) accizele la mărfurile importate.

Ce avem în rezultat

Astfel, guvernul pur și simplu înlocuiește flexibilitatea și adaptabilitatea, pe care donatorii și întreprinderile le așteaptă de la el, cu echilibristică fiscală. Toate celelalte lacune speră să le acopere din contul finanțării externe, și ignoră crudul adevăr, că în acest fel doar sporește presiunea asupra economiei.

«În trimestrul 1 a avut loc reducerea volumului de creditare externă a guvernului – au fost PRIMITE DOAR 51.7 mln. $ comparativ cu 184.4 mln. acum un an. Asta în timp ce RAMBURSAREA creditelor luate anterior a constituit 54.2 mln. $ comparativ ci 26.4 mln. în primul trimestru al anului trecut.

Managementul finanțelor publice se dovedește a fi interesant. AM PRIMIT DE 3,5 ori MAI PUȚIN, dar AM RETURNAT DE 2 ori MAI MULT!!! În rezultat, avem nu o creditare netă, ci o rambursare netă de 2.5 mln. $», - menționează Vladimir Golovatiuc.

El a analizat și datele privind executarea bugetului pentru 5 luni în structura surselor de finanțare a deficitului bugetar.

”Guvernul a primit împrumuturi externe - echivalentul în lei a 1,3 miliarde, și a returnat 2,3 miliarde, adică DIN SURSĂ DE FINANȚARE a CHELTUIELILOR, ÎMPRUMUTUL EXTERN A DEVENIT EL ÎNSUȘI UN ARTICOL AL CHELTUIELILOR. Că doar la rambursarea creditelor merg veniturile bugetare și așa modeste” – subliniază economistul.

Băncile comerciale au primit în primul trimestru al anului curent finanțare externă de 13.6 mln.. $ comparativ cu 5.4 mln. acum un an. Alte sectoare ale economiei - 121,5 și, respectiv, 126,5 milioane dolari. Astfel, Republica Moldova a primit în total împrumuturi externe în mărime de 186.7 mln. $ comparativ cu 316 mln. în trimestru 1, 2023. Și a întors, respectiv, 113 și 99 mln. $ anul trecut ” – constată Vladimir Golovatiuc.

Asta în timp ce țara are din ce în ce mai puțin potențial umanitar pentru a rezista eșecului actualei politici economice. Balanța de plăți pentru primul trimestru a confirmat consolidarea tendinței de creștere a migrației irevocabile. În primele trei luni ale acestui an, remitențele de la imigranții de muncă au scăzut cu 6,5%. Asta depășește două treimi din indicele comun pentru tot anul 2023, în care căderea a fost de 9%. Cei care nu mai trimit bani acasă nu s-au întors în Moldova - au scăpat de nevoia de a transfera fonduri pentru că și-au scos familiile din țară.

Moldova pierde investitorii și brațele de muncă, și obține, în schimb, sclavia datoriei și perspectiva deprimantă a unei crize prelungite. Guvernul nu spune nimic despre aceasta, iar partenerii o spun doar prin aluzii. Totuși, faptul că subiectul se face simțit în documentele oficiale ne dă speranță – mai există încă șanse să depășim consecințele perioadei oportunităților ratate.

Natalia Uzun