Cum și-a pierdut Moldova sistemele de irigare și a rămas "neînarmată" în fața schimbărilor climatice

Sistemele de irigare ale Moldovei, cîndva cele mai eficiente din republică, au fost grav afectate de proasta gestionare, dar un rol important l-au jucat și schimbările climatice.

"Dacă înainte de anii '90 Moldova era o grădină și o livadă pentru URSS, acum tabloul arată diferit", spune fostul ministru al Mediului, Rodica Iordanov.

"Dacă ne întoarcem în istorie, în timpul Uniunii Sovietice, Moldova era pe lista republicilor cu unul dintre cele mai eficiente sisteme de irigare, care se alimenta din Prut și Nistru. Dacă nu mă înșel, 80 la sută din terenurile din sectorul agricol aveau sisteme de irigare. Trebuie să recunoaștem că anii de independență au dus la pierderea acestor sisteme", a declarat fostul ministru al Mediului, Rodica Iordanov, la Moldova Gîndește LIVE pe TV8.

Irigațiile și sistemele de irigare sînt destinate udării suplimentare în zonele în care precipitațiile naturale sînt insuficiente. În Republica Moldova, astfel de zone au crescut pe parcursul anilor. După cum subliniază fostul ministru, pierderea sistemelor de irigare a avut loc din mai multe motive, și anume: reformele nu au fost gestionate corespunzător, multe sisteme s-au defectat și nu au fost reparate corespunzător, un rol important l-au avut și schimbările climatice.

"Volumele de apă au scăzut, dar sistemele construite în URSS au fost concepute pentru cantități mari de apă cu capacități extinse. Acum nu mai avem așa ceva. În plus, tendința globală vorbește despre trecerea la irigarea prin picurare. Prin urmare, este necesar să schimbăm abordarea. Trebuie să recunoaștem faptul că Prutul nu a furnizat niciodată o cantitate mare de apă pentru irigații. Rîul suferă din cauza lipsei măsurilor de curățare", a menționat Iordanov.

Fostul ministru a reamintit că rezervorul de pe Nistru a fost construit tocmai pentru a iriga teritoriile aride ale Moldovei, însă, de-a lungul anilor, partea ucraineană și-a schimbat abordarea și acum folosește această apă pentru a produce energie electrică.

"Pentru a furniza Moldovei suficientă apă, inclusiv pentru irigații, avem nevoie de un volum de apă de 130 până la 180 m³/s. Acum avem 114 m³/s, ceea ce este foarte puțin. Acest lucru s-a întîmplat din mai multe motive. În primul rînd, în Carpații ucraineni sînt tăiate pădurile, ceea ce înseamnă că nu se acumulează precipitații și nu se formează un debit de apă din rîurile care se varsă în Nistru. În al doilea rînd, apa din rezervoare este pompată pentru producerea energiei", a spus oficialul.

Un alt motiv al scăderii nivelului apei în lacurile de acumulare a fost - în perioada martie-mai - deschiderea debitelor de ieșire, eliberarea apei din partea ucraineană.

"Apa s-a scurs, volumul de apă a scăzut brusc. După cum a explicat partea ucraineană, a fost o măsură necesară pentru a genera energie electrică. Prin urmare, ar trebui să existe un dialog constant între Moldova și Ucraina, pe de o parte, pentru a asigura producția de energie și, pe de altă parte, pentru a ne asigura că avem volumul necesar de apă, inclusiv pentru irigații", a spus Iordanov.

Fostul ministru al Mediului a prcizat că în 2022 și 2023, Moldova nu a declarat cod portocaliu de secetă hidrologică pe Nistru, în cel mai rău caz a fost cod galben, dar anul acesta este deja portocaliu. Potrivit Rodicăi Iordanov, anul 2024 a fost deja trecut în registru. Acesta este considerat cel mai cald an din istoria observațiilor.

"Cantitatea de precipitații este peste medie, dar așteptăm ploile de toamnă. Toate schimbările ne arată că Moldova se îndreaptă spre o altă climă - o climă semiuscată. În fiecare an temperatura aerului crește, iar cantitatea de precipitații scade.

În pericol se află și agricultura țării, deoarece sectorul agricol se bazează pe zonele rurale. În plus, scade suprafața ocupată cu păduri. De asemenea, în ultimii ani am pierdut multe lacuri, acestea au secat parțial sau în totalitate", a spus în concluzie Rodica Iordanov.

Codul roșu de pericol meteorologic este în vigoare în Moldova pînă pe 17 iulie, deoarece în țară sînt așteptate temperaturi extrem de ridicate. Codul roșu este valabil pentru tot teritoriul țării, mai puțin pentru regiunile nordice, unde a fost introdus codul portocaliu.