Haos financiar la TRM: milioane de lei cheltuite peste limitele aprobate de Consiliul de Supraveghere

Curtea de Conturi a Republicii Moldova a făcut public raportul de audit asupra gestionării resurselor financiare și a patrimoniului public de către Compania „Teleradio-Moldova” (TRM) în anii 2023–2024, un document de peste o sută de pagini care expune probleme structurale grave în administrarea instituției și în modul în care aceasta folosește banii contribuabililor.

Concluzia Curții este fermă: procesele financiare și administrative ale TRM nu respectă pe deplin cadrul legal, afectînd integritatea bugetului, transparența cheltuielilor, precum și protecția patrimoniului public, transmite bani.md.

Una dintre cele mai grave descoperiri ține de patrimoniul imobiliar. Auditul arată că 39 de imobile gestionate de TRM, însumînd 40.583 m², nu sînt înscrise în lista oficială a bunurilor statului. O parte semnificativă dintre acestea sînt neutilizate și se degradează rapid, fără ca instituția să ia măsuri pentru protejarea lor.

TRM a fost încadrată simultan în două regimuri bugetare diferite, ceea ce a provocat o planificare neuniformă a 334,7 milioane lei. Unele cheltuieli erau operate ca instituție bugetară, altele ca întreprindere publică, creînd un mecanism opac, greu de urmărit și cu risc ridicat de abatere.

În raport se menționează că TRM a depășit articolele bugetare aprobate cu 21,5 milioane lei, efectuînd și raportînd cheltuieli fără autorizația Consiliului de Supraveghere și Dezvoltare. Depășirile sistemice arată lipsa controlului financiar intern și a disciplinei bugetare.

Curtea de Conturi constată că instituția a trecut integral la cheltuieli producțiile audiovizuale, în valoare totală de 114,05 milioane lei, fără să le capitalizare ca active, așa cum prevede legea. Această practică reduce artificial valoarea patrimoniului și denaturează rezultatele financiare ale instituției.

Auditul arată că 945,5 mii lei din venituri comerciale au fost împărțiți între un grup restrîns de angajați, generînd situații de inechitate și percepții de favoritism. În loc să fie folosiți pentru modernizare sau conținut, banii au alimentat un sistem intern paralel de stimulente.

TRM a efectuat achiziții exceptate de la legislația achizițiilor publice fără proceduri clare, fără evaluarea necesităților, fără justificarea prețurilor și fără publicarea informațiilor. Valoarea totală a contractelor controversate depășește 13,3 milioane lei.

Curtea semnalează că investițiile capitale pentru construirea unui nou sediu TRM au fost inițiate fără respectarea etapelor și cerințelor obligatorii pentru proiectele publice: fără studiu de fezabilitate aprobat, fără analiza cost-beneficiu și fără înregistrarea în sistemul național al investițiilor publice. Proiectul a fost finanțat pe un mecanism paralel, neprevăzut de lege.

Deși TRM se plînge de subfinanțare, auditul a descoperit că instituția avea 34 milioane lei neutilizați în conturi bancare la sfîrșitul anului 2024. Acest sold exorbitant este consecința directă a planificării bugetare neuniforme.

În loc să folosească Trezoreria de Stat, așa cum prevăd regulile pentru entitățile finanțate public, TRM operează nouă conturi la bănci comerciale, generînd costuri suplimentare și reducînd controlul statului asupra fluxurilor financiare.

Auditorii au identificat existența unor angajamente financiare nelegale în relația dintre Directorul TRM și conducerea Consiliului de Supraveghere. La încetarea mandatului directorului, instituția și-a asumat plata a 364,3 mii lei, iar în cazul rezilierii anticipate a contractului – pînă la 1,46 milioane lei. Aceste compensații nu sînt prevăzute în legislație și nici în regulamentele interne.

Curtea de Conturi avertizează că structura financiară a TRM este „neconformă, netransparentă și riscantă”. Lipsa unei strategii financiare pe termen lung și absența bugetelor pentru fiecare serviciu media fac imposibilă o evaluare exactă a costurilor reale ale instituției.

Din totalul patrimoniului imobiliar, auditul evidențiază că 9.338 m² sînt complet neutilizați, expuși degradării și pierderii valorii. Aceste spații nu generează venit și nu sînt integrate în nicio strategie instituțională, reprezentînd pierderi pentru stat.