Potrivit aceleiaşi surse, „pentru fiecare carte citită, durata pedepsei poate fi redusă cu trei zile, dar nu cu mai mult de treizeci de zile pe an”, iar o comisie va verifica dacă deţinutul a citit într-adevăr cărţile pe care pretinde că le-a lecturat. Lista cărţilor autorizate nu este deocamdată publică. După ce s-a deschis către lume odată cu alegerea lui Şavkat Mirzoev în funcţia de preşedinte în 2016, după un sfert de secol de izolare relativă, Uzbekistanul a reuşit să atragă investiţii străine şi să îşi dezvolte turismul, transmite Digi24.
Însă opoziţia politică şi societatea civilă rămîn practic inexistente, iar presa şi economia sînt în continuare controlate în mare parte de stat. La începutul acestui an, reprezentanţii Uzbekistanului au dat asigurări că această ţară "se va strădui să garanteze drepturile şi libertăţile condamnaţilor şi să îşi armonizeze legislaţia penală cu normele dreptului internaţional".
Însă, în raportul său din 2025, ONG-ul Human Rights Watch notează că „tortura şi maltratarea rămîn o problemă gravă”, iar Comitetul pentru Drepturile Omului din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite a îndemnat deja Uzbekistanul "să eradicheze" aceste rele tratamente. În plus, potrivit organizaţiei Amnesty, autorităţile uzbece "au continuat să îşi înăsprească controlul asupra dreptului la liberă exprimare".
Adăuga comentariu