SUA „au calculat greșit”

Debarcaderul plutitor construit de armata americană pentru livrările umanitare pe mare către Gaza s-a dovedit că nu face față unei mări agitate, iar viitorul proiectului care a costat 230 de milioane de dolari și a fost anunțat de Biden ca o soluție salvatoare pentru palestinienii din enclavă este pus acum sub semnul întrebării.

Debarcaderul a fost utilizabil doar 12 zile de cînd a început operațiunile pe 17 mai. În majoritatea acestor zile, asistența care sosește pe mare a trebuit să fie lăsată pe plajă, deoarece nu au existat camioane care să o distribuie în depozitele din Gaza, din cauza lipsei de securitate, scrie The Guardian. Schema a fost cu mult sub așteptările inițiale.

Cînd a anunțat-o în discursul său privind starea uniunii din 7 martie, Joe Biden a spus că debarcaderul temporar „ar permite o creștere masivă a cantității de asistență umanitară care intră în Gaza în fiecare zi”. A fost nevoie de mai mult de două luni pentru a lega cele două structuri necesare, un doc plutitor ancorat la cîteva mile în larg și un dig plutitor care să fie atașat de coasta Gaza. În construcție au fost implicați aproximativ 1.000 de soldați și marinari și o flotilă mică de nave, inclusiv o navă de debarcare a Royal Navy, Cardigan Bay, care a oferit cazare. Cu toate acestea, pe toată durata operațiunii debarcaderului de pînă acum, doar aproximativ 250 de camioane cu alimente și alte asistențe umanitare (4.100 de tone) au ajuns pe coridorul maritim planificat, mai puțin de jumătate din ceea ce ajungea în Gaza într-o singură zi înainte de război. O mare parte din ajutorul care a sosit pînă acum este blocat la poalele debarcaderului de poliția de triaj de pe plajă.

Întrucît 274 de palestinieni au fost uciși de Forțele de Apărare Israelului în cursul unei misiuni de salvare a ostaticilor pe 8 iunie, Programul Alimentar Mondial (PAM) a suspendat convoaiele care trebuiau să ducă paleți cu ajutoare din șantierul de triaj către depozite, în contextul în care 2,3 milioane de oameni din Gaza sînt bombardați și se confruntă cu foametea. PAM spune că încă se lucrează la planurile de securitate. Debarcaderul construit de SUA nu face față valurilor Apele din estul Mediteranei au fost mai agitate decît se aștepta, iar debarcaderul (cunoscut de armata SUA sub numele de Joint Logistics Over-the-Shore, JLOTS) a fost mai puțin robust decît au prezis planificatorii Pentagonului. Structura plutitoare JLOTS este proiectată să funcționeze în condiții de pînă la „starea mării 3”, însemnînd valuri de 0,5 pînă la 1,25 metri. Se spera că va rezista primăvara și vara pînă în septembrie, dar a fost grav avariat de o furtună din 25 mai, iar marea a fost nesezonabil de agitată de atunci. După reparații la portul israelian Ashdod, acesta a revenit în funcțiune pe 8 iunie, dar livrările au fost suspendate pentru încă două zile. Pe 14 iunie, debarcaderul a fost demontat și remorcat la Ashdod, ca măsură de precauție împotriva mărilor furtunoase.

A fost repus miercuri și de atunci a fost folosit pentru a descărca aproximativ 4.160 de tone de ajutor, dar au existat rapoarte că, din cauza vulnerabilității sale la vreme și la marea liberă, ar putea fi demontat o dată pentru totdeauna înainte de termen, chiar luna viitoare. „Pur și simplu au calculat greșit”, a spus Stephen Morrison, vicepreședinte senior la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale. „Nu au înțeles pe deplin ce se va întîmpla cu vremea... Așa că DoD [Departamentul Apărării] pleacă, umilit într-un fel.” Misiunea s-ar putea încheia mai devreme decît era prevăzut Pentagonul admite provocările cu care se confruntă planul JLOTS, dar neagă că s-a luat deja o decizie de a-l retrage mai devreme. „Nu am stabilit o dată de încheiere pentru această misiune deocamdată, spre deosebire de unele rapoarte de presă pe această temă”, a declarat, joi, purtătorul de cuvînt principal, generalul major Patrick Ryder. Debarcaderul a fost intenționat ca un mijloc de a obține ajutor la țărm, independent de Israel, către fîșia de coastă asediată și devastată, după ce administrația Biden a devenit frustrată de lipsa accesului pentru provizii de ajutor prin trecerile terestre.

Majoritatea lucrătorilor umanitari implicați în efortul de urgență din Gaza spun că orice ajutor este binevenit, dar își exprimă îngrijorarea că efortul spectaculos și costisitor a distras energia și atenția de la presiunea politică asupra Israelului pentru a deschide toate punctele de trecere terestre pentru camioane, de departe cel eficient mijloc de livrare a alimentelor. Ziad Issa, șeful de politică și cercetare la organizația caritabilă britanică Action Aid, a declarat că ajutorul umanitar sosit în Gaza a scăzut la mai puțin de 100 de camioane pe zi, în medie, în prima jumătate a lunii iunie. Cum ajung acum ajutoarele în Gaza Nu se distribuie aproape nicio asistență în jurul benzii din cauza condițiilor de securitate dure. Principalul punct de acces din Egipt, trecerea Rafah, a fost închis de cînd a fost capturat de către IDF pe 7 mai, la începutul unei ofensive majore asupra orașului Rafah. Unele camioane au fost deviate către poarta Keren Shalom din sudul Israelului, dar drumurile care duc în Gaza din Keren Shalom s-au dovedit extrem de periculoase.

„Nu este sigur ca lucrătorii umanitari și camioanele să se deplaseze din cauza bombardamentelor în curs asupra Gaza”, a spus Issa. IDF a declarat o „pauză tactică” duminica trecută pentru a permite un coridor de ajutor prin sudul Gazei, dar Issa a spus că nu a văzut „nicio diferență de cînd au intervenit aceste pauze tactice”. IDF nu este singura amenințare la adresa ajutoarelor. Camioanele de ajutor care circulau prin Gaza au fost reținute în mod repetat de bande armate, care sînt din ce în ce mai puternice pe străzile ruinate ale orașelor din Gaza pe măsură ce războiul continuă. Agenția de ajutorare a ONU pentru refugiații palestinieni, UNRWA, s-a bazat pe poliția palestiniană pentru securitatea convoaielor sale de ajutor, dar poliția a fost tratată de către IDF ca o armă a Hamas și, prin urmare, ținte legitime. În lipsa lor, există un vid de securitate.

De asemenea, guvernul israelian refuză să aibă de-a face cu UNRWA, care este de departe cea mai mare agenție de ajutor din Gaza. În locul său, guvernul SUA a convins PAM să distribuie alimentele care soseau pe debarcader. „Au fost oarecum împinși în fața scenei de către SUA pentru a fi partenerul de pe teren”, a spus Morrison. „Erau foarte neliniştiţi şi foarte reticenţi... Pur şi simplu nu voiau să rămînă blocaţi în mijlocul acestei nebunii, iar securitatea de pe teren este oribilă.” „sîntem profund recunoscători pentru munca ONU de a obține asistență pentru oamenii din Gaza în acest mediu din ce în ce mai volatil și periculos și apreciem dedicarea lor pentru a asigura siguranța personalului lor și a celor pe care doresc să îi ajute cu ajutoarele”, a spus un purtător de cuvînt al Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională. „Continuăm să facem presiuni pe guvernul israelian să faciliteze transportul ajutoarelor pe uscat și pe mare, să accelereze inspecțiile, să deschidă toate căile de acces și să faciliteze mișcările în siguranță ale convoaielor de ajutor în Gaza, astfel încît lucrătorii umanitari să poată primi ajutor direct și eficient celor care au nevoie în toată Gaza.” Avînd în vedere toate problemele de la trecerile terestre, administrația Biden este reticentă să renunțe cu totul la debarcaderul JLOTS. „Cu nevoia în creștere în Gaza, precum și insecuritatea extremă care face distribuția ulterioară de la Keren Shalom, în special, incredibil de dificilă pentru organizațiile umanitare, debarcaderul maritim este un canal suplimentar critic pentru livrările de ajutor”, a spus un oficial american.