O importantă țară europeană a extins controalele la toate frontierele sale terestre

Începînd din 16 septembrie, invocînd o excepţie în ceea ce priveştecirculaţia în Spaţiul Schengen, Germania a intensificat controalele la toate frontierele sale terestre, pentru o perioadă de 6 luni.

Decizia Germaniei de a restabili controalele la frontierele terestre a fost motivată ca o măsură absolut necesară pentru combaterea imigraţiei ilegale, un fenomen despre care autorităţile germane spun că a scăpat de sub control, informează Agerpres.

Astfel, începînd de luni, 16 septembrie, controale de poliţie mobile şi staţionare vor fi în vigoare la graniţele cu Franţa, Luxemburg, Olanda, Belgia şi Danemarca, pe lîngă cele instituite deja la frontierele cu Polonia, Cehia, Austria şi Elveţia.

Deşi, în mod normal, astfel de controale la frontierele interne sînt interzise în spaţiul Schengen, există cîteva situaţii în care se poate face excepţie de la regulă. Acestea se referă la ameninţări la adresa ordinii sau securităţii publice sau la ameninţări teroriste, cînd controalele pot fi introduse pe o perioada de şase luni, cu o prelungire totală care nu depăşeşte doi ani.

Măsura aplicată de luni îi îngrijorează pe primarii din regiunile de frontieră, precum oraşele Kehl şi Strasbourg, legate de o parte şi de alta a Rinului prin „Podul Europei”, care spun că speră ca aceste controale „să nu împiedice şi să nu restrîngă mobilitatea, coabitarea şi viaţa” locuitorilor.

De partea cealaltă, acţionînd deja pe peroanele tramvaiului transfrontalier dintre cele doua oraşe, poliţia germană a promis „controale inteligente, nu sistematice, ci aleatorii”, potrivit unui purtător de cuvînt, care a afirmat că „nu vrem să perturbăm traficul de cele două părţi”.

Au apărut imediat şi primii contestatari ai acestei măsuri, mai ales în extremitatea estică a Germaniei, pe axa rutieră care leagă ţara de Polonia, nu departe de punctul de control de la Frankfurt pe Oder, unde un mic grup de manifestanţi afişa pancarte cu mesajul „Viitorul nu este închiderea” sau „Lumi deschise, spirit deschis, frontiere deschise”.

În timp ce autorităţile germane invocă necesitatea „protejării securităţii interne împotriva ameninţărilor actuale ale terorismului islamist şi criminalităţii transfrontaliere”, Comisia Europeană le reaminteşte statelor membre că astfel de măsuri trebuie luate numai în situaţii excepţionale şi, mai ales, ttebuie să fie „proporţionale” cu situaţia reală.

Germania a invocat necesitatea

După ce în ultimele săptămîni, Germania s-a confruntat cu mai multe atacuri islamiste comise de străini, dintre care cel mai grav a fost un atac cu cuţitul la Solingen, comis de un sirian şi revendicat de gruparea jihadistă Statul Islamic, Germania a invocat necesitatea.

Astfel, guvernul cancelarului Olaf Scholz a înăsprit măsurile împotriva imigraţiei ilegale, într-un context electoral dificil pentru el, cu o ascensiune puternică a extremei drepte în scrutinele regionale din Turingia şi Saxonia la începutul lui septembrie. Un al treilea scrutin va avea loc la sfîrşitul acestei săptămîni în landul Brandenburg, de frontieră cu Polonia.

Pînă în prezent, Germania a practicat o politică de azil deschisă, primind peste un milion de refugiaţi, mai ales sirieni, în 2015-2016, şi peste un milion de ucraineni după declanşarea invaziei ruse în 2022. Acum, sub presiunea incidentelor care ameninţă siguranţa publică a cetăţenilor săi, deşi riscă să creeze tensiuni în rîndul statelor membre ale Uniunii Europene, Germania declară că trebuie să adopte astfel de măsuri.

„Nicio ţară din lume nu poate primi nelimitat refugiaţi”, a explicat ministrul de Interne, Nancy Faeser, chiar dacă numărul total al cererilor de azil în primele opt luni (160.000) a scăzut cu 21,7% pe un an.

Reacţii ale statelor europene

„@Bundeskanzler Scholz, bine ai venit în club!”, a reacţionat pe reţeaua X prim-ministrul ungar Viktor Orban, care, recent, într-un act demostrativ, a prezentat autobuzele cu carespune că va trimite imigranţii non-europeni la Bruxelles.

În Olanda, de asemenea, guvernul a prezentat foarte recent planuri de restricţii drastice în materie de azil. Coaliţia la putere, care include Partidul pentru Libertate (PVV), de extremă dreapta, vrea să înceapă astfel un proces de derogare de la anumite reguli europene în materie.

În Austria, ministrul de Interne a avertizat deja că ţara sa „nu va accepta persoanele respinse de Germania”.

Grecia, ţară aflată în prima linie a migraţiei, a apreciat că „răspunsul nu poate fi desfiinţarea unilaterală a Schengen şi pasarea mingii către ţările care au frontiere cu exteriorul UE”, în timp ce Polonia a apreciat măsura ca una „inacceptabilă”.

Şi lucrătorii transfrontalieri se tem de obstacolele în calea liberei treceri. SSW, partidul minorităţii daneze din Schleswig-Holstein, land german la frontiera cu Danemarca, a criticat o măsură „de acţionism pur”, cu efecte dezastruoase pentru cei în jur de 12.800 de lucrători care trec în fiecare zi frontiera.