Liderii o nominalizează pe Ursula von der Leyen pentru un al doilea mandat la conducere

Liderii Uniunii Europene au decis să o propună pe Ursula von der Leyen, provenind din familia politică de centru-dreapta, pentru un al doilea mandat de cinci ani în fruntea Comisiei Europene şi l-au ales pe socialistul portughez Antonio Costa ca viitor preşedinte al Consiliului European, relatează Reuters şi AFP.

De asemenea, liderii europeni au căzut de acord ca liberala estoniană Kaja Kallas să fie viitorul şef al afacerilor externe ale UE, în locul spaniolului Josep Borrell.

Preşedintele în exerciţiu al Consiliului European, Charles Michel, a anunţat aceste nominalizări pe reţelele sociale. „Misiune îndeplinită! Consiliul European a reuşit”, a declarat Charles Michel, actualul preşedinte al organismului.

Premierul ungar Viktor Orban a votat împotriva lui von der Leyen şi Kallas, au declarat diplomaţi UE citaţi de Reuters. De asemenea, premierul Italiei, Giorgia Meloni, s-a abţinut de la votul pentru von der Leyen, dar a votat împotriva lui Costa şi Kallas pentru funcţiile lor, au declarat aceştia.

Socialistul Antonio Costa îşi va exercita funcţia de la 1 decembrie anul acesta pînă la 31 mai 2027, potrivit Reuters, ceea ce înseamnă că mandatul a fost împărţit în jumătate, aşa cum doreau cei din PPE, partidul de centru-drepta, cîştigător al alegerilor pentru Parlamentul European.

În urma discuţiilor privind politica externă, Ucraina şi Orientul Mijlociu, precum şi problemele de apărare, şefii de stat şi de guvern au aprobat „agenda strategică”, care stabileşte priorităţile blocului comunitar pentru următorii cinci ani.

REACŢIILE NOMINALIZAŢILOR

Într-un scurt discurs, von der Leyen le-a mulţumit liderilor care au sprijinit-o şi a declarat că va solicita acum sprijinul Parlamentului.

Pachetul de conducere este echilibrat atît din punct de vedere politic, cît şi geografic. Von der Leyen provine din familia de centru-dreapta, Costa este de centru-stînga, iar Kallas din grupul liberal al Europei.

„Aceasta este o responsabilitate enormă în această perioadă de tensiuni geopolitice. Există un război în Europa, dar există, de asemenea, o instabilitate în creştere la nivel global”, a declarat Kallas reporterilor.

La rîndul său, Antonio Costa a transmis că va fi „pe deplin angajat în promovarea unităţii între cele 27 de state membre” din noul său rol.

DEZBATEREA PRIVIND APĂRAREA

În cadrul summitului, UE a semnat, de asemenea, un acord de securitate cu Ucraina, a dezbătut modul de consolidare a apărării UE împotriva Rusiei şi a convenit asupra priorităţilor strategice ale blocului pentru următorii cinci ani.

Acordul de securitate cu Ucraina subliniază sprijinul UE pentru Kiev, care luptă împotriva invaziei Moscovei pentru al treilea an. În ciuda ascensiunii extremei drepte în alegerile europene, a incertitudinii create de alegerile anticipate din Franţa şi de votul prezidenţial din SUA din noiembrie, acordul stabileşte angajamentul UE de a ajuta Ucraina în nouă domenii ale politicii de securitate – inclusiv livrări de arme, formare militară, cooperare în industria de apărare şi deminare. „Aceste angajamente vor ajuta Ucraina să se apere, să reziste destabilizării şi să descurajeze viitoarele acte de agresiune – o dovadă mai concretă a hotărîrii de nezdruncinat a UE de a sprijini Ucraina pe termen lung”, a declarat Charles Michel.

Liderii şi-au reiterat angajamentul de a sprijini Ucraina atît timp cît va fi necesar, subliniind că „Rusia nu trebuie să învingă” şi că Ucraina trebuie să recupereze teritoriile anexate de Moscova.

Liderii UE au aprobat, aşadar un al doilea mandat de cinci ani pentru Ursula von der Leyen în calitate de preşedinte al Comisiei Europene. Acum, politicianul german de centru-dreapta se confruntă cu un vot pe muchie de cuţit în Parlamentul European. Chiar şi aliaţii săi de partid recunosc că va fi o provocare mai mare decît nominalizarea din partea liderilor.

Atunci cînd Parlamentul format din 720 de deputaţi europeni se va reuni la mijlocul lunii iulie, Ursula von der Leyen va trebui să convingă cel puţin 361 de europarlamentari să voteze pentru ea în cadrul unui vot secret. Actuala coaliţie formată din socialişti, liberali şi propria sa grupare de centru-dreapta deţine puţin sub 400 de locuri. Unii analişti au avertizat însă că în jur de 10% dintre aleşii acestei coaliţii ar putea să nu voteze pentru von der Leyen, ceea ce ar plasa-o chiar în jurul pragului de 361 de voturi.

Votul ar putea avea loc începînd cu 18 iulie, scrie POLITICO.

Următoarele cîteva săptămîni vor fi dominate de negocierile pe care le va purta cu deputaţii europeni de rang înalt cu privire la aşa-numitele sale orientări politice, care vor constitui baza agendei sale politice.

În cazul în care nu va fi aleasă în urma votului secret, chiar şi cu un singur vot, Consiliul European are la dispoziţie o lună pentru a delibera şi a propune un candidat, ceea ce ar fi fără precedent şi ar putea declanşa o criză politică.

Dacă va fi numită pentru un nou mandat, atunci va putea discuta cu guvernele naţionale despre cine va fi comisarul fiecărei ţări, deşi, în mod neoficial, ţările au început deja să pledeze pentru numele şi portofoliile pe care le doresc.

În ceea ce îl priveşte pe António Costa, care va deveni preşedinte al Consiliului European cel puţin pînă în iunie 2027, acesta poate răsufla puţin mai uşurat, deoarece nu are nevoie de sprijinul Parlamentului.