Ilham Aliyev a demascat narațiunile false în cadrul celui de-al doilea Forum Media Global Shusha

Autoritățile ucrainene și Uniunea Europeană au solicitat Azerbaidjanului asistență pentru prelungirea contractului privind livrările de gaze rusești prin Ucraina.

Acest lucru a fost declarat de președintele azer Ilham Aliyev, care a luat cuvîntul în cadrul celui de-al doilea Forum media global Shusha cu tema „Dezvăluirea narațiunilor false: combaterea dezinformării” și a răspuns întrebărilor jurnaliștilor.

Anterior s-a anunțat că Rusia va înceta furnizarea de gaze naturale către Europa prin Ucraina la 1 ianuarie 2025. Liderul azer a fost întrebat cum poate contribui Azerbaidjanul la creșterea livrărilor de gaze către Europa și cît de posibil este ca țări precum Austria și Slovacia să furnizeze gaze azere către Europa prin Ucraina, ca parte a unui acord de schimb.

Ilham Aliyev a declarat că, atunci cînd a semnat o declarație privind parteneriatul strategic în sectorul energetic cu președintele Comisiei Europene în iulie 2022, a stabilit un obiectiv de dublare a livrărilor de gaze azere către Europa.

„Și ne îndreptăm în această direcție. În 2021, livrările noastre către Europa au fost de peste 8 miliarde de metri cubi. Anul acesta, ele vor fi de aproximativ 13 miliarde, și numai către Europa. Iar totalul va fi de 25 de miliarde. Deci, atunci cînd vorbim despre dublarea livrărilor în 2027, aceasta înseamnă 16 miliarde de metri cubi pînă la sfîrșitul anului 2027. Aceste resurse sînt planificate să fie furnizate prin rețeaua de transport existentă - prin Coridorul Sudic de Gaze și interconectoarele sale”, a declarat președintele azer.

Potrivit acestuia, în ceea ce privește rezilierea contractului dintre Ucraina și Rusia, Azerbaidjanul a fost abordat de autoritățile ucrainene și de Uniunea Europeană cu o cerere de asistență în prelungirea contractului.

„Și se pare că ambele părți sînt interesate de acest lucru, deoarece Ucraina însăși are nevoie de acest gaz. Și, așa cum ați subliniat pe bună dreptate, țări precum Austria și Slovacia vor fi într-o poziție dificilă. Fie vor trebui să plătească sute de milioane - nu vreau să vă dau cifra exactă, pentru că nu este treaba mea, așa că vorbesc aproximativ - pentru a obține gaz din alte surse, fie nu vor avea acces fizic la gaz suplimentar. Deoarece, spre deosebire de alte țări europene, acestea două sînt în cea mai dificilă situație”, a declarat șeful statului azer.

Potrivit lui, anterior, Azerbaidjanul a fost din nou acuzat că revinde gaz rusesc către Europa.

„Și aceasta este o altă știre absolut falsă. Voi da doar un exemplu: da, am contractat un miliard de metri cubi de gaz din Rusia atunci cînd prețul pe piețele internaționale era foarte mare, prețul gazului rusesc era accesibil. A fost o tranzacție pur comercială, nimic mai mult decît atît. Și, după cum am spus, exportăm 25 de miliarde de metri cubi și importăm doar un miliard de metri cubi. Prin urmare, acuzațiile potrivit cărora sîntem un fel de canal pentru exporturile de gaze rusești sînt absolut nedrepte. A fost o minciună absolută. Prin urmare, avînd o astfel de experiență, ne comportăm foarte prudent. Avem destul din ceea ce avem astăzi, este destul pentru noi. Piața europeană este în creștere. Așa cum am spus deja, încă o țară se va alătura în curînd celor opt țări existente”, a declarat Ilham Aliyev.

Potrivit acestuia, Azerbaidjanul are un nou cîmp mare – Absheron, care începînd din acest an va produce 1,5 miliarde de metri cubi de gaz, iar în anii următori – posibil pînă la 5 miliarde. Anul viitor, Azerbaidjanul va începe producția de gaz la cîmpul gazeifer ACG.

„Deci nu avem nevoie de gazul nimănui. Și probabil știți că, din anumite motive, transportul de gaz turkmen către Azerbaidjan prin Iran a fost, de asemenea, oprit. Deci nu avem nevoie de el. Dar am fost contactați de Ucraina și de Comisia Europeană. În plus, sîntem în plin proces de negocieri cu Rusia pe această temă. Și dacă putem ajuta, o vom face. Dar vă mulțumesc din nou pentru această întrebare, pentru că vrem să evităm tot felul de acuzații speculative că am face ceva greșit. Am vrut doar să fiți conștienți de asta. Cred că este posibil să prelungim acest acord”, a declarat șeful statului azer.

El a menționat că, din nou, ar fi bine pentru Rusia să aibă 50 de miliarde de metri cubi sau chiar mai mult de gaz pentru a fi vîndut pe piața premium, care este piața europeană.

„Știm că Rusia caută acum alte piețe și acest lucru este de înțeles. Au început să furnizeze gaze Kazahstanului. Au început să furnizeze gaz Uzbekistanului pentru că aceste două țări au avut probleme cu furnizorul lor tradițional. Cunosc și alte idei. Deci fiecare țară ar trebui să aibă rute de aprovizionare diversificate. Conductele noastre de gaz ajung în Rusia, Iran, Georgia, Turcia, Italia și așa mai departe. Sîntem în siguranță. Poate că îmi ia prea mult timp să vă răspund la întrebare, dar este important pentru că este un subiect cu multe aspecte. Așa că repet - sîntem pregătiți să ajutăm, dar sîntem conștienți că sîntem doar intermediari, nimic mai mult”, a declarat Ilham Aliyev.

Întrebat despre perspectivele semnării unui acord de pace între Azerbaidjan și Armenia, președintele Ilham Aliyev a declarat că 80-90% din textul documentului a fost deja convenit. Armenia a trebuit să renunțe la rezervele sale și la toată terminologia legată de așa-numitul Nagorno-Karabah, ceea ce a deschis calea către normalizare. Dar în acest moment există două probleme importante care trebuie rezolvate.

În primul rînd, Erevanul trebuie să răspundă pozitiv la propunerea Baku pentru un apel comun armeano-azer la OSCE pentru dizolvarea Grupului de la Minsk și, în al doilea rînd, trebuie să aibă loc o schimbare în constituția Armeniei.

Ilham Aliyev a explicat că în ultimii doi ani Grupul de la Minsk al OSCE a fost practic inactiv și nu există nicio șansă ca acesta să devină funcțional. Există un mecanism de consens în cadrul OSCE. Dacă Armenia dorește să păstreze Grupul de la Minsk de jure, acesta va rămîne, dar acest lucru înseamnă că pretențiile teritoriale ale Armeniei față de Azerbaidjan există în continuare.

„Acesta este un factor foarte serios. Este un fel de hîrtie de turnesol. Dacă ei subînîeleg ceea ce spun. Afirm acest lucru pentru că de multe ori cuvintele lor sînt în contradicție absolută cu acțiunile lor. Dacă într-adevăr spun acum că „Karabakh este Azerbaidjan” la cel mai înalt nivel, chiar dacă în 2019, la cîțiva kilometri distanță de aici, în Khankendi, aceeași persoană spunea cu multă emoție „Karabakh este Armenia”." Deci acum spune că „Karabakh este Azerbaidjan”. Bine. Adică, transformarea și reforma sînt întotdeauna apreciate, dar acum trebuie să fie susținute de măsuri practice. În primul rînd, un apel comun către OSCE de a dizolva Grupul de la Minsk - Armenia nu este de acord. În al doilea rînd, schimbarea constituției Armeniei”, a declarat președintele azer.

El a atras încă o dată atenția asupra faptului că acțiunile Azerbaidjanului nu reprezintă o interferență în afacerile Armeniei.

„Deloc. Există referiri în constituția armeană la Declarația de Independență, care reprezintă în mod clar o amenințare teritorială pentru Azerbaidjan, deoarece vorbește despre unificarea așa-numitului Nagorno-Karabah cu Armenia. Așadar, atît timp cît această clauză există, un acord de pace este imposibil. Din nou, vreau ca toată lumea să mă înțeleagă corect. Acest lucru nu face absolut deloc parte din intervenția noastră. Dar cu această clauză în constituția lor, este imposibil, deoarece constituția este deasupra oricărui alt document, inclusiv a unui tratat internațional. Așa că nu vrem să fim în situația în care într-o zi se vor răzgîndi și va trebui să facem din nou ceea ce am făcut în septembrie”, a declarat Ilham Aliyev.

Potrivit acestuia, între timp, lucrările de coordonare a textului continuă.

„Nu știu cînd va avea loc următoarea reuniune a miniștrilor de externe. Sînt mai puțin optimist acum deoarece, după cum probabil știți, prim-ministrul Pashinyan a refuzat să se întîlnească cu mine în Marea Britanie. Guvernul britanic s-a oferit să organizeze o întîlnire între noi în marja unui eveniment în Oxfordshire. Cu toate acestea, partea armeană a respins această propunere, ceea ce ne-a surprins foarte mult. Pentru că în urmă cu doar patru luni, cancelarul Scholz a organizat o întîlnire similară la München, unde a participat timp de cinci sau șase minute și apoi a plecat. Acesta a fost formatul întîlnirii. El trebuia să se întîlnească cu ambii lideri, apoi să spună cîteva cuvinte de deschidere și apoi să plece. Și asta este exact ceea ce s-a întîmplat. Aceeași propunere a venit din partea guvernului britanic. Era prevăzut ca prim-ministrul britanic să participe la reuniune și apoi să plece. Dar prim-ministrul Pashinyan a refuzat. Întrebare: dacă el nu vrea să vorbească cu mine, despre ce fel de acord de pace putem vorbi? Dacă nu a vrut să vorbească cu prim-ministrul britanic, atunci de ce a vizitat Londra, Oxfordshire? Adică, o mulțime de probleme sînt foarte controversate. Dar vom vedea. Așa cum am subliniat, m-am întors abia ieri. Vom vedea. O direcție este textul. O altă direcție este ceea ce am spus despre formatul juridic”, a declarat președintele azer.

Este de remarcat faptul că, în cadrul celui de-al doilea Forum media global Shusha pe tema „Expunerea narațiunilor false: combaterea dezinformării”, a avut loc prima sesiune a panelului „Evaluarea influenței: stabilirea domeniului de aplicare al dezinformării”.

În timpul discursului său din cadrul sesiunii, Hikmet Hajiyev, asistent al președintelui Azerbaidjanului – șeful Departamentului de politică externă al Administrației Prezidențiale, a remarcat că dezinformarea nu este un fenomen nou în societate: „Dezinformarea nu este un fenomen nou. Informația este un instrument foarte puternic, dar modul în care este utilizată este o mare problemă. Cel mai periculos lucru este că dezinformarea s-a transformat într-un mijloc de manipulare și de război psihologic împotriva poporului azer”.

El a spus că dezinformarea poate fi un mijloc de a atinge obiectivele anumitor grupuri și de a duce la războaie, mass-media și jurnaliștii fiind principalele victime ale dezinformării.

Observînd că Azerbaidjanul a fost sub ocupație timp de mulți ani, Hikmet Hajiyev a spus că, în ciuda acestui fapt, mass-media străine au prezentat țara noastră într-o lumină diferită.

"Unele mass-media străine au raportat că am fi comis o crimă împotriva Armeniei și că Armenia a fost cea care a fost supusă ocupației. Cu toate acestea, am utilizat intens instrumentele de dezmințire. Prin declarații oficiale și conferințe de presă, am transmis lumii informații exacte și veridice. Mass-media noastră a jucat un rol imens în acest sens”, a adăugat consilierul prezidențial azer.

Subliniind că Azerbaidjanul este o țintă a dezinformării, Hikmet Hajiyev a adăugat: "Ne-am confruntat cu o campanie de dezinformare foarte puternică în legătură cu COP29 (a 29-a sesiune a Conferinței părților la Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice). Dar noi credem în cauza noastră și continuăm să luptăm. În acest fel, contribuim la lupta împotriva schimbărilor climatice la nivel global. Ne desfășurăm activitatea pe baza unei agende și simțim sprijinul pentru poziția noastră justă."

În cadrul sesiunii forumului a avut loc un schimb de opinii cu privire la strategiile și inițiativele de construire a unei societăți rezistente la dezinformare, construirea unui ecosistem media online mai robust la nivel global pentru a face față amenințării dezinformării, răspîndirea dezinformării în funcție de tipurile de platforme media, modalități de asigurare a unui rol mai activ pentru mass-media în prevenirea dezinformării.

Cu mai mult de 150 de invitați internaționali din aproape 50 de țări, inclusiv reprezentanți ai agențiilor de știri din aproximativ 30 de țări, 3 organizații internaționale și 82 de entități media, Forumul servește drept platformă pentru discuții și acțiuni comune ale participanților.