Alegerile parlamentare din Azerbaidjan - o nouă etapă în istorie

În Azerbaidjan, campania electorală se apropie de sfîrșit, iar duminica viitoare, 1 septembrie, în țară vor avea loc alegeri parlamentare - pentru prima dată pe întreg teritoriul țării, inclusiv în regiunile eliberate.

Această zi are o semnificație simbolică suplimentară pentru azeri, deoarece, după mai bine de 30 de ani, persoanele strămutate din regiunea Karabah vor putea vota pentru reprezentanții lor acasă.

Aceste alegeri vor avea loc cu două luni mai devreme decît era programat. În același timp, în Azerbaidjan campania electorală a fost lansată pentru a doua oară într-un an: la 7 februarie 2024, locuitorii țării au ales șeful statului anticipat. Cu un rezultat de 92,12%, alegerile au fost cîștigate de actualul președinte Ilham Aliyev, a cărui popularitate a crescut și mai mult după victoria în războiul din Karabah și reîntoarcerea în componența Azerbaidjanului a regiunilor ocupate anterior.

În discursul său în Parlament după depunerea jurămîntului, Ilham Aliyev a remarcat că problema Karabahului unește întregul popor azer și a subliniat - „Această problemă a fost rezolvată”. Președintele a amintit atunci și despre faptul unde a votat la alegeri: el a votat la secția de votare din orașul Hankendi, care din 1923 se numea Stepanakert și în ultimele trei decenii a devenit centrul autoproclamatei „Republici Karabah”.

Un secol mai tîrziu, Hankendi a revenit la numele său istoric și, împreună cu alte regiuni învecinate, a devenit din nou o parte cu drepturi depline a Azerbaidjanului. Potrivit președintelui țării, exercitarea votului său anume în această regiune a pus capăt confruntării cu privire la Karabah.

În întreaga perioadă de independență a Azerbaidjanului din 1992, în regiunile ocupate controlate de forțele armene nu a fost deschisă nicio secție de votare. Acest lucru era imposibil. Cinci sute de mii de locuitori au fost nevoiți să fugă și, în calitate de persoane strămutate, au votat în alte părți ale țării.

În timpul alegerilor anticipate din februarie, pentru prima dată în aproape 33 de ani, întregul Azerbaidjan a participat la vot. Conform datelor oficiale, pe teritoriile eliberate au fost deschise 26 de secții de votare pentru 20 000 de alegători. După aceste alegeri istorice, o nouă etapă în istorie vor fi alegerile parlamentare și, conform datelor preliminare, în regiunea Karabah vor vota peste 40 de mii de persoane, iar numărul secțiilor de votare a crescut pînă la 55.

Deși pînă în prezent zeci de mii de azeri strămutați forțat își exercită dreptul de vot departe de țara lor natală, dinamica creșterii populației pe teritoriile eliberate este vizibilă chiar și unui observator extern. După încheierea războiului în 2020, Ilham Aliyev a proclamat programul „Marea Întoarcere”, ceea ce pentru structurile de stat înseamnă o listă imensă de lucrări de restaurare a teritoriilor devastate atît de acțiunile militare, cît și de vandalismul intenționat.

Amintim că, în timpul celui de-al doilea război din Karabah, din 27 septembrie pînă în 10 noiembrie, Forțele Armate ale Azerbaidjanului au reușit să preia controlul deplin asupra a 7 districte adiacente autoproclamatei RNK, care s-au aflat sub controlul armatei armene din 1994. La 1 ianuarie 2024, așa-numita „Republică Nagorno-Karabah” a încetat să mai existe.

În timpul celor 30 de ani de conflict, majoritatea localităților din regiune au fost distruse în mod intenționat, precum și infrastructura necesară pentru viață. În plus, cîmpurile minate reprezintă o amenințare constantă la adresa vieții umane: în ciuda muncii zilnice a geniștilor, mass-media relatează periodic despre decesele cauzate de minele terestre. Procesul de deminare, cu care a început programul de reconstrucție a statului, continuă și, conform diferitor estimări, ar putea dura pînă la un an. Procesul este îngreunat și de faptul că Armenia nu a furnizat încă hărți exacte ale cîmpurilor minate.

Cu toate acestea, de la sfîrșitul anului 2020, azerii au reușit nu numai să restaureze cele mai importante elemente de infrastructură - asfaltînd autostrăzi și drumuri secundare, construind conducte de gaz, linii electrice și deschizînd un aeroport internațional în Fizuli - ci și să reconstruiască case pentru cei plecați, care se întorc pe pămînturile lor strămoșești. Acesta este un concept fundamental nou și modern.

Astfel, programul de stat presupune că localitățile reabilitate vor fi orașe și sate „inteligente”. Conceptul de oraș inteligent înseamnă electronizarea întregii structuri municipale, inclusiv a transportului, a instituțiilor de învățămînt și medicale, a instalațiilor energetice, a sistemelor de alimentare cu apă și a altor sisteme, pentru a crea o bază comună de informații. Analiza datelor colectate va permite utilizarea mai eficientă a resurselor și optimizarea activității, ceea ce, la rîndul său, va asigura cetățenilor o mai bună calitate a vieții.

„Satele inteligente” ar trebui să contribuie la crearea unui mediu rural în care locuitorii vor putea beneficia de toate serviciile oferite în orașe, putînd în același timp să cîștige bani și să își acopere integral necesitățile. Realizarea acestui proiect poate fi deja observată în primul sat nou reconstruit și locuit, Agalî, din districtul Zangilan. În special, vizitarea acestuia în octombrie anul trecut a lăsat o impresie de nedescris asupra participanților și invitaților la forumul internațional de amploare „Săptămîna dezvoltării urbane” din Azerbaidjan.

În timpul forumului, președintele Ilham Aliyev a declarat: „Zangilan a fost prima dintre regiunile eliberate care a primit primii foști refugiați. Primăvara trecută a avut loc inaugurarea ”satului inteligent” Agaly, iar acum oamenii și familiile lor trăiesc liberi și fericiți. S-a întors tînăra generație, ai cărei reprezentanți nu și-au văzut niciodată țara natală din cauza ocupației de treizeci de ani. S-au întors copiii lor. Acest lucru arată că poporul azer este profund legat de rădăcinile sale”.

De asemenea, șeful statului a anunțat atunci construirea în regiunile eliberate a centralelor electrice care funcționează pe bază de energie „verde” - solară, eoliană, geotermală, apă. Implementarea unor astfel de proiecte la scară largă în regiunea Karabah va permite țării să devină un producător și furnizor de energie electrică alternativă. Ordinul președintelui privind măsurile de creare a unei zone de „energie verde” a fost emis în mai 2021.

După cum a remarcat Ilham Aliyev, memorandumurile și contractele semnate anul trecut pentru generarea a 10 GW de electricitate sînt suficiente „pentru a furniza energie unui teritoriu mare din Europa”. Aceste declarații ale președintelui Azerbaidjanului se potrivesc perfect cu agenda ulterioară a noii etape din istoria țării și cu politica generală a conducerii, pe care a proclamat-o după realegerea sa în luna februarie a acestui an.

„Iar acum începe o nouă eră. Intrăm în ea cu conștiința curată, cu capul ridicat cu mîndrie. Nu am nicio îndoială că în această perioadă vor avea loc mari realizări, deoarece istoria ultimilor ani arată că toate sarcinile pe care ni le-am propus au fost îndeplinite. Desigur, în această eră a intrat întregul Azerbaidjan”, a spus șeful statului în discursul său inaugural, subliniind, de asemenea, că Azerbaidjanul ”și-a rezolvat problema” și ”a inițiat semnarea unui tratat de pace cu Armenia”.

Noile obiective ale conducerii Azerbaidjanului constau, în primul rînd, în obținerea bunăstării generale pentru populația țării, după ce cea mai dureroasă pagină din istoria sa a fost întoarsă și Azerbaidjanul a devenit cel mai influent actor regional pe scena internațională.

„Politica puternică, armata puternică, stabilitatea internă, unitatea poporului, a puterii sînt principalii factori ai politicii noastre externe. Deoarece politica externă - toată lumea știe acest lucru - este o continuare a politicii interne. Politica noastră externă va fi și în continuare foarte clară, va fi deschisă, iar astăzi comunitatea mondială aprobă și sprijină politica noastră”, a declarat Ilham Aliyev, aducînd drept exemplu alegerea Azerbaidjanului în Consiliul de Securitate al ONU, activitatea într-o serie de organizații interstatale majore și organizarea celei de-a 29-a sesiuni a Conferinței părților la Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice (COP 29) la Baku în această toamnă.

De altfel, anume acest eveniment global a determinat autoritățile țării să schimbe data alegerilor parlamentare. Acestea urmau să aibă loc în luna noiembrie a acestui an, însă în perioada 11-24 noiembrie în Azerbaidjan vor sosi pînă la 80 de mii de oaspeți străini și participanți la SOR 29, inclusiv reprezentanți ai Republicii Moldova. În cadrul sesiunii, se așteaptă adoptarea mai multor documente, care vor determina politica mondială în domeniul climei pentru următorul deceniu și nu numai.

Astfel, în iunie, Milli Majlis (organul legislativ al Azerbaidjanului) a solicitat președintelui modificarea datei alegerilor, iar pe 28 iunie a fost semnat ordinul de dizolvare a parlamentului. Alegerile anticipate sînt programate pentru 1 septembrie. La acestea vor participa douăzeci și cinci de partide. Parlamentarii aleși vor trebui să lucreze și să consolideze cadrul legislativ în contextul noilor realități istorice, scopuri și obiective.

După cum a explicat anterior Ilham Aliyev, pe lîngă introducerea tehnologiilor avansate în domeniul energiei alternative, continuarea modernizării în sectorul petrolului și gazelor și o serie întreagă de alte aspecte, menite să consolideze economia azeră, se planifică, de asemenea, „consolidarea armatei și a forțelor armate”.

„O sarcină importantă este luarea măsurilor de securitate în viitor. Trebuie să ne protejăm de riscurile fizice ca urmare a consolidării măsurilor de securitate și a întăririi frontierelor noastre”, a subliniază șeful statului.

Totodată, el a atras atenția nu o singură dată asupra sprijinului pentru generația tînără: „Trebuie să educăm tinerii în spiritul valorilor naționale și spirituale. Este datoria statului și a fiecărei familii să ne educăm tinerii în baza spiritului național și al valorilor tradiționale”.

În ceea ce privește politica externă, conform declarațiilor conducerii azere, țara, rămînînd parte a lumii turcice și menținîndu-și poziția independentă, poate de acum înainte să acorde prioritate noilor direcții, „să rezolve în mod activ problemele care îngrijorează lumea, inclusiv schimbările climatice”, să participe la lupta împotriva islamofobiei în lume și a neocolonialismului.

Desigur, pe agenda Azerbaidjanului de astăzi o prioritate rămîne reconstrucția ulterioară a teritoriilor eliberate. „Satul inteligent” din Agalî, menționat anterior, este doar primul din lista așezărilor construite și în curs de construcție. Stimularea foștilor refugiați să se întoarcă acasă dă deja roade - există mii de liste și cereri din partea celor care doresc să se stabilească pe teritoriile pe care le-au abandonat cîndva.

Creșterea numărului de secții de votare permanente și necesitatea de a deschide centre de votare temporare este o dovadă vie a dezvoltării rapide a fostei zone de conflict înghețat. După cum a declarat șeful CEC din Azerbaidjan, Mazahir Panahov, toți locuitorii din regiunea Karabah, indiferent de etnie, își pot exercita dreptul la vot.

„Noi nu facem nicio diferență. Pot participa la alegeri și cetățenii noștri de origine armeană care trăiesc pe teritoriile eliberate”, a declarat Panahov.

Milli Majlis, sau Adunarea Națională a Azerbaidjanului, este alcătuită din 125 de deputați. La alegerile parlamentare extraordinare, au fost înregistrați 1 052 de candidați, dintre care 308 candidați – din partea partidelor. La 2 septembrie, alegeri va avea loc la peste 6 400 de secții de votare din 125 de circumscripții electorale. Numărul alegătorilor depășește 6 milioane 334 de mii de persoane.

Amalia Stati