Usatîi va ataca în instanță refuzul CEC de a-i înregistra grupul de inițiativă

Liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, va ataca în instanță decizia Comisiei Electorale Centrale (CEC), din 9 aprilie 2024, prin care a fost respinsă cererea de înregistrare a grupului de inițiativă pentru colectarea semnăturilor susținătorilor inițierii unui referendum republican consultativ privind desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate.

Anunțul a fost făcut miercuri pe site-ul Partidului Nostru, notează Noi.md cu referire la https://realitatea.

În imaginile de mai jos, sînt cîteva frînturi de la ședința CEC. Vicepreședinta Partidului Nostru, Elena Grițco, a susținut că președinta CEC, Angela Caraman, a închis dezbaterile fără a oferi posibilitatea să se argumenteze integral poziția formațiunii.

„Nu au prezentat niciun temei argumentat pentru refuzul de înregistrare a grupului de inițiativă. Nu a fost indicat niciun motiv din Codul Electoral și Regulamentul CEC privind constituirea și înregistrarea grupurilor de inițiativă, întocmirea, prezentarea şi verificarea listelor de subscripție. Motivele invocate au avut caracter exclusive politic! Astfel, constatăm că CEC nu se conduce după lege, ci după bunul plac al Maiei Sandu și PAS. Îndemnul nostru să revină în albia cîmpului legal a fost ignorat. Partidul Nostru mereu a fost cel mai disciplinat și receptiv, am venit cu proiecte, cu recomandări, cu propuneri. Și acum, am respectat toate normele juridice în procesul de perfectare și depunere a actelor pentru înregistrarea Grupului de inițiativă. PAS-ul nu acceptă dialog de idei și argumente. Atunci va trebui să asculte de dorința majorității cetățenilor. Poporul oricum își va impune voința! Majoritatea oamenilor din Moldova doresc alegeri parlamentare anticipate”.

„CEC a motivat că acestea survin numai ca rezultat al dizolvării Parlamentului care se efectuează de către președintele țării și că „demiterea persoanelor, atribuită în sfera de competență a președintelui, nu poate fi subiect al problemei supuse unui referendum republican”. N-am vrut să cred că atît de grosolan poate fi încălcat dreptul celor aproape 70% dintre cetățenii Moldovei care-și doresc anticipate. Stimați cetățeni, ei așa ne vor – docili și muți. Această guvernare monstruoasă, care a uzurpat pînă și voința oamenilor, trebuie oprită!”, a anunțat Renato Usatîi, mai tîrziu.

Politicianul a precizat că echipa de juriști pregătește deja cererea prealabilă în instanța de judecată „pentru a obține adevărul și dreptatea pentru cetățeni. Lupta pentru interesul oamenilor țării noastre continuă!”.

Amintim cu referire la comunicatul de presă emis de CEC că argumentarea deciziei se bazează pe hotărîrile Curții Constituționale care menționează despre esența unui referendum consultativ: „Sunt supuse referendumului consultativ problemele de interes naţional, în scopul consultării opiniei poporului asupra unor astfel de probleme şi adoptării ulterioare, de către autorităţile publice competente, a unor hotărîri definitive”.

„Prin urmare, formularea textelor supuse referendumului trebuie să asigure o liberă formare a voinţei electoratului și să permită înţelegerea clară a textului propus spre examinare celor chemaţi să participe la referendum, dar şi a consecinţelor votului lor. La fel, potrivit Codului de bune practici în materie de referendum, se recomandă ca problema supusă votului trebuie să fie clară, iar alegătorii să fie informați cu privire la efectele referendumului. În acest sens, Comisia a constatat că inițiatorii referendumului intenționează să consulte opinia cetățenilor Republicii Moldova, fără a specifica exact care sînt consecințele votului lor. Este clar că un referendum consultativ nu poate genera efecte juridice. Totuși, un referendum republican consultativ nu este doar un sondaj de opinie și alegătorii urmează a fi informați, de la etapa de colectare a semnăturilor, care vor fi consecințele referendumului. Altfel, alegătorii pot fi manipulați și implicați într-un proces fără o finalitate juridică și fără consecințe, deoarece nu este clar care este autoritatea publică căreia vor fi prezentate rezultatele referendumului și care ar trebui să fie acea hotărîre definitivă ce ar urma să fie adoptată de entitatea responsabilă ca urmare a desfășurării referendumului”.

Un alt argument de respingere a cererii a servit faptul că un referendum popular nu este o soluție constituțională pentru dizolvarea Parlamentului și nici nu poate servi drept argument juridic pentru a forța Președintele să dizolve Parlamentul. La acest capitol, Curtea Constituțională a reţinut că: „În logica reprezentării libere, mandatul parlamentarului este irevocabil: alegătorii nu pot să-l facă să înceteze prematur şi practica demisiilor în alb este interzisă. Alegătorii nu pot, prin urmare, să-şi exprime nemulţumirea faţă de modul în care un ales şi-a îndeplinit misiunea decît prin refuzul acordării voturilor lor atunci cînd acesta solicită realegerea”.

La fel, Comisia a notat că membrii grupului de inițiativă au admis și erori procedurale. Astfel, scopul desfășurării referendumului consultativ nu este indicat expres și nu a fost aprobat în termeni preciși de către inițiatori, constituind un viciu procedural. Referitor la data preconizată pentru desfășurarea referendumului, acest aspect nu este indicat sub nicio formă și nici nu poate fi dedus din documentele prezentate. Prin urmare, acest viciu de procedură admis de inițiatori nu permite Comisiei să examineze aspectul privind termenul acordat pentru colectarea semnăturilor și nici Parlamentului și Ministerului Finanțelor previzibilitate pentru eventuala planificare a resurselor financiare necesare organizării referendumului.

Cu privire la acuzațiile președintelui biroului executiv al grupului de inițiativă aduse autorității electorale, inclusiv în ședința publică din 9 aprilie curent, referitoare la procesul de examinare a documentelor aferente cauzei și redactarea proiectului de hotărîre, CEC respinge orice ingerință în activitatea sa, declarîndu-se și în continuare ca fiind o instituție transparentă, profesionistă și independentă în luarea deciziilor. Mai mult, în cadrul ședinței, cu titlu de excepție și pentru a preveni manipularea opiniei publice, reprezentanților grupului de inițiativă a fost pus la dispoziție proiectul hotărîrii neredactat, prezentat de raportor în ședință.

Comisia a mai punctat că la solicitarea membrilor de a prezenta documentele obținute înaintea examinării subiectului în ședința CEC și de a le anexa la dosarul administrativ, președintele biroului executiv al grupului de inițiativă, a acceptat declarativ în ședință să le transmită autorității pentru anexare la dosarul administrativ. Comisia regretă că declarațiile publice formulate în ședință de către președintele biroului executiv nu au fost confirmate prin fapte, iar documentele, prezentate de el public, ca fiind scurgeri de informații, nu au fost oferite Comisiei pentru anexarea la dosarul administrativ.

„În context, fiind în preajma unui nou scrutin, Comisia Electorală Centrală cheamă toți subiecții electorali să dea dovadă de responsabilitate politică și să nu atragă instituția în jocuri politice. Aceste încercări nu fac altceva decît să reducă din credibilitatea întregului proces electoral la care sînt parte și partidele politice”, scrie în același comunicat de presă.